România are peste 230.000 de pensii speciale cu o valoare cumulată anual de aproape 3 miliarde de euro, cât 60 de spitale județene noi

România are la acest moment peste 230.000 de mii de beneficiari ai sistemului de pensii speciale. Valorea medie a pensiilor speciale este de aproximativ 5.000 de lei.

În fiecare an plătim aproape 3 miliarde de euro pentru aceste pensii speciale. De acești bani se puteau construi anual aproximativ 60 de spitale județene noi. Trebuie să înțelegem dimensiunea colosală numai dacă înțelegem ce anume puteam să facem cu acești bani. De asemenea aceste sume ar fi fost suficiente pentru ca România să construiască toată rețeaua de autostrăzi.

Majoritatea pensiilor speciale aparține militarilor și cadrelor din ministerul de interne, adică polițiștilor: aproape 80% din numărul total.

Ce reprezintă pensiile speciale?

În România termenul de pensii speciale reprezintă în mentalul public acele pensii care nu se bazează pe principiul contributivității și au la bază legi speciale. Practic vorbim despre categorii de români care sunt mai speciali decât alți români.

În general pensiile speciale aparțin celor care lucrează în structurile de forță, acestea sunt principalele categorii beneficiare.

Topul celor mai nesimțite pensii speciale

Cea mai mare pensie specială a fost încasată de un magistrat pensionar, peste 78.500 de lei brut.

Magistraţii pensionari cu cele mai mari zece pensii din România primesc între 41.821 de lei şi 78.634 de lei brut lunar. Şapte dintre aceştia ar trebui să încaseze 0 lei la pensie, după cât au cotizat la sistemul asigurărilor sociale pe parcursul carierei.

Top 10 pensii încasate de funcţionarii publici parlamentari sunt cuprinse între 11.795 de lei şi aproape 20.000 de lei brut lunar. Patru dintre aceştia iau lunar pensie de peste 10.000 de lei brut, deşi ar fi trebuit să beneficieze de 0 lei la pensie în funcţie de contribuţia plătită la sistemul asigurărilor sociale.

Funcţionarul parlamentar cu cea mai mare pensie din ţara noastră încasează aproape 20.000 de lei brut lunar, deşi i s-ar fi cuvenit 0 lei la pensie în funcţie de cât a contribuit la sistemul asigurărilor sociale de stat.

Cele mai mari 10 pensii ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţie este între 32.865 de lei şi 41.478 de lei brut lunar.

Cea mai mare pensie încasată de personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţie este de peste 41.000 de lei brut lunar. Acesta ar fi meritat circa 8.728 de lei brut lunar la pensie, în funcţie de cât a contribuit la sistemul asigurărilor sociale.

Cele mai mari 10 pensii de serviciu încasate de diplomaţii pensionari sunt cuprinse între 11.859 de lei şi 13.458 de lei brut lunar. Trei foşti diplomaţi primesc peste 11.000 de lei brut la pensie lunar, deşi în baza contributivităţii, ar fi trebuit să primească 0 lei.

Diplomatul pensionar cu cea mai mare pensie din România primeşte lunar peste 13.000 de lei brut. Acestuia i s-ar fi cuvenit în jur de 4.000 de lei la pensie, în funcţie de contribuţie.

Trei foşti diplomaţi primesc lunar peste 12.000 de lei brut la pensie, deşi ar fi meritat 0 lei în baza contributivităţii, conform informaţiilor primite de la Casa Naţională de Pensii.

Cele mai mari 10 pensii ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor pornesc de la 13.665 de lei şi depăşesc 17.500 de lei brut lunar. Patru pensionari iau pensii mai mari de 13.000 de lei brut lunar, deşi li s-ar fi cuvenit 0 lei la pensie, în funcţie de cât au contribuit.

Auditorul public extern al Curţii de Conturi care are cea mai mare pensie din România ia peste 18.000 brut lunar. Ar fi trebuit să încaseze 6.082 de lei brut lunar în funcţie de cât a contribuit la pensie.

Cea mai mare pensie specială din ţara noastră este încasată de un magistrat pensionar şi depăşeşte 78.500 de lei brut lunar. Magistraţii pensionari cu cele mai mari 10 de pensii din ţara noastră încasează între 41.821 de lei şi 78.634 de lei brut lunar. Şapte dintre aceştia merită 0 lei la pensie, în baza contributivităţii. Cele mai mari 10 de pensii încasate de funcţionarii publici parlamentari sunt cuprinse între 11.795 de lei şi aproape 20.000 de lei brut lunar. Patru funcţionari parlamentari pensionaţi iau lunar pensie mai mare de 10.000 de lei brut, cu toate că ar fi meritat 0 lei la pensie, în funcţie de contribuţia plătită, pe parcursul vieţii profesionale, la sistemul asigurărilor sociale. Cele mai mari 10 de pensii ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţie sunt situate între 32.865 de lei şi 41.478 de lei brut lunar. Cele mai mari 10 de pensii de serviciu încasate de diplomaţii pensionari sunt cuprinse între aproape 11.859 de lei şi 13.458 de lei brut lunar. Trei foşti diplomaţi primesc lunar peste 11.000 de lei brut la pensie, deşi ar fi meritat 0 lei în baza contributivităţii.

Ce spune UDMR despre pensiile speciale?

”Principiul contributivității trebuie respectat, principiul contributivității trebuie să fie și pentru cei care sunt în serviciul public, dar aici statul trebuie are obligația de a spune: cei care sunt în serviciul public și au niște incompatibilități, interdicții, nu au voie să facă altceva decât să stea în acel serviciu public, militarii, judecătorii, magistrații, politicienii, polițiștii, diplomații, șamd, statul trebuie să decidă dacă, peste contributivitate, mai dă lor ceva pentru anii petrecuți în serviciul public”, a precizat liderul UDMR, Kelemen Hunor.

Cine sunt beneficiarii pensiilor speciale?

Un angajat din mediul privat trebuie să muncească 35 de ani cel puțin ca să beneficieze de stagiul de cotizare complet pentru a se putea pensiona. Ca să iasă la pensie la limită de vârstă, bărbații care lucrează în mediul privat trebuie să împlinească 65 de ani, iar femeile 62 de ani și câteva luni, însă crește gradual și vârsta de pensionare a femeilor tot până la 65 de ani.
În același timp, există mai multe categorii de funcționari ai statului care pot să iasă la pensie la vârste mult mai mici decât cei din mediul privat și ale căror pensii se calculează în mod diferit față de pensiile din sistemul public de pensii. Aceștia sunt beneficiarii unor pensii de serviciu sau pensii speciale, unde contează foarte mult veniturile brute avute în ultima perioadă de activitate, dar în unele cazuri se adaugă și sporurile încasate de respectivii angajați la stat, astfel încât pensiile unora dintre ei ajung la sume fantastice, comparativ cu muncitorul de rând sau cu intelectualul care lucrează la privat. O persoană din mediul privat trebuie să fi avut mulți ani la rând un salariu de peste 1.500 – 2.000 de lei, astfel încât la vârsta standard de pensionare să îi rezulte o pensie de valoarea unui punct. În 2017, punctul de pensie este de 917,5 lei, iar de la 1 iulie ajunge la 1.000 de lei.

Un articol publicat în 2016 de cei de la Hotnews, citând date de la Ministerul Justiției, arăta că în Româna existau anul trecut 60 de pensionari care aveau pensii de peste 100.000 de lei fiecare (un miliard de lei vechi), toți fiind foști magistrați.
Potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, modul de calcul al pensiei acestor categorii de persoane este diferit de al celor din mediul privat, în sensul că pensia se calculează în funcție de indemnizația brută din ultima lună de activitate, plus sporurile aferente. Deoarece au statut special, „judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării“, se arată în legea amintită. Magistrații pot să aibă pensii și mai mari, dacă rămân mai mult timp la muncă. Pentru fiecare an care depășește vechimea de minimum 25 de ani în magistratură, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul. De exemplu, dacă un judecător are o indemnizație de încadrare brută de 16.000 de lei, la care se adaugă sporuri de 4.000 de lei, atunci pensia lui de serviciu va fi de 16.000 de lei, calculată conform prevederii din lege. Având în vedere că unii judecători ies la 60 de ani la pensie, potrivit legii, ei pot beneficia mulți ani de pensiile „speciale“ de serviciu, calculate în funcție de ultimul venit realizat. Salariile variază de la o instanță la alta, în sistem existând astfel de drepturi bănești și mai mici, dar și mai mari față de exemplul analizat de GdS.

Ca și cum nu era de ajuns acest sistem preferențial de calcul, „pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanţei sau Parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată“, se arată în lege. În același timp, partea din pensia de serviciu a magistraților care depășește nivelul pensiei din sistemul public se suportă din bugetul de stat.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 706/2015, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și tehnicienii criminaliști din cadrul Parchetelor, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Salariile acestora sunt mai mici decât cele ale magistraților, iar după noua lege a salarizării unitare, salariile unora dintre ei scad și mai mult.

Alte categorii socio-profesionale au condiții diferite total de „muritorii“ care lucrează în domeniu privat. Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special (cei care lucrează în penitenciare) pot ieși la pensie după 25 de ani de vechime în funcțiile respective. Cu alte cuvinte, aceste categorii pot ieși la pensie la 48-50 de ani, iar cuantumul pensiei poate fi unul semnificativ. Fiind persoane tinere, de regulă care au avut și activitate sportivă, aceștia pot fi longevivi, ceea ce înseamnă că încasează ani buni astfel de pensii de serviciu generoase. Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat prevede, la articolul 28 că „baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în șase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate“. Sumele se pot actualiza la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor. La media astfel obținută se adaugă un spor de până la 15%, în condițiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, se mai arată în legea amintită. La articolul 29 din Legea nr. 223/2015 se prevede că pensia militarilor, polițiștilor și funcționarilor cu statut special se calculează în cuantum de 80% din media veniturilor brute încasate de ei în șase luni consecutive, la alegere, din ultimii cinci ani de activitate, cu sporul menționat mai sus.
Concret, un polițist sau un militar care a avut un salariu brut de 4.000 de lei timp de șase luni consecutive din ultimii cinci ani, cu sporul maxim de 15%, de exemplu, va ieși la pensie după 25 de ani de vechime, cu o sumă de 3.680 de lei pe lună. Pensia unui singur astfel de pensionat este cât pensiile din sistemul public ale patru persoane care au lucrat în mediul privat.