Agricultura extensivă din zonele traversate de Via Transilvanica ar putea primi sprijin instituțional prin protocolul semnat de Ministerul Agriculturii și Asociația Tășuleasa Social. Acordul urmărește întreținerea fânețelor, pășunilor și livezilor, dar și promovarea producătorilor locali, a punctelor gastronomice și a serviciilor rurale. În plus, sunt anunțate inițiative-pilot pentru cosit tradițional, pășunat extensiv și transhumanță. Sursa descrie direcțiile de acțiune, însă nu prezintă bugete, calendare de implementare sau estimări privind efectele economice.
Documentul pune accent pe practicile agricole care mențin terenurile deschise și pe activitățile rurale legate de traseu. În această categorie intră întreținerea fânețelor, pășunilor și livezilor prin metode extensive, cu intervenții mai reduse și o legătură directă cu specificul local.
Protocolul prevede proiecte-pilot pentru cosit tradițional, pășunat extensiv și transhumanță. Totuși, sursa nu precizează localitățile vizate, suprafețele acoperite sau criteriile de selecție a participanților.
Agenția Națională a Zonei Montane este desemnată punct unic de contact al asociației în relația cu ministerul. De asemenea, MADR ar urma să prezinte Via Transilvanica la târguri, expoziții și întâlniri cu fermierii, facilitând astfel contactul dintre producători, public și potențiali parteneri comerciali.
O altă componentă vizează promovarea produselor locale, a punctelor gastronomice, a meșteșugarilor și a serviciilor rurale autorizate. Sunt menționate produsele recunoscute prin scheme naționale și europene de calitate, inclusiv produse tradiționale, rețete consacrate, produse cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată.
În aceeași zonă intră specialitățile tradiționale garantate, produsele ecologice și cele care poartă mențiunea „produs montan”. Un traseu cu 1.631,53 de kilometri poate oferi producătorilor o oportunitate de prezentare directă către turiști, însă protocolul nu estimează vânzările sau veniturile suplimentare.
Asociația va transmite instituțiilor competente situațiile din agricultură, pajiști sau pășunat care ar putea afecta accesul ori siguranța drumeților. Mecanismul indică o coordonare între traseu și activitățile agricole, fără să detalieze procedurile de intervenție sau responsabilitățile fiecărei instituții.
Protocolul stabilește un cadru general de cooperare, nu un plan financiar detaliat. Informațiile publicate nu indică resursele alocate, sursele de finanțare, costurile administrative sau formele de sprijin direct pentru fermieri și alți operatori rurali.
Lipsesc, de asemenea, indicatori pentru măsurarea rezultatelor: numărul producătorilor promovați, suprafețele gestionate prin pășunat sau cosit tradițional, volumul produselor comercializate ori numărul inițiativelor-pilot finalizate. Prin urmare, efectul asupra economiei locale rămâne o posibilitate asociată măsurilor anunțate, nu un rezultat demonstrat.
Via Transilvanica este atestată ca traseu pedestru de interes național prin Ordinul nr. 887/2026, potrivit sursei citate. Dimensiunea traseului poate susține o abordare regională, dar implementarea va necesita proiecte clar definite și colaborare cu autoritățile și comunitățile locale.
În concluzie, protocolul poate conecta promovarea producătorilor cu inițiativele pentru cosit, pășunat și transhumanță, însă nu permite încă măsurarea efectelor. Pentru o evaluare economică reală vor fi necesare informații despre finanțare, implementare, beneficiari și rezultate.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Revista AGRIMEDIA.
