STUDIU. Dumitru: Mecanismele prin care instituțiile medievale au limitat dezvoltarea economică

STUDIU. Dumitru: Cum au influențat instituțiile extractive economia spațiului românesc medieval

Adrian Stelian Dumitru examinează spațiul românesc medieval printr-o grilă de instituționalism economic inspirată de Acemoglu și Robinson. Studiul separă instituțiile politice de cele economice și urmărește cum au fost distribuite puterea, pământul, funcțiile publice și obligațiile fiscale. Sunt analizate atât structurile interne, cât și presiunile otomane și habsburgice, cu accent pe mecanismele prin care extracția resurselor a redus stimulentele pentru dezvoltare.

Citește mai mult
STUDIU. Dumitru: Integrarea pieței rurale a depins de acquis, instituții și competitivitate

Lucrarea publicată de Patriche Dumitru în 2006 examinează mecanismul prin care piața unică europeană putea influența economia rurală românească. Analiza pornește de la avantajele integrării, dar insistă asupra costurilor de conformare: adoptarea acquis-ului, standarde sanitare și fitosanitare, capacitate administrativă, infrastructură și restructurare. Agricultura, care concentra 40% din legislația comunitară, apare drept principalul test al pregătirii României pentru concurența europeană.

Citește mai mult...
STUDIU. Dumitru: Piața rurală românească, între accesul la piața unică și exigențele europene

Lucrarea publicată de Patriche Dumitru în 2006 examinează mecanismul prin care piața unică europeană putea influența economia rurală românească. Analiza pornește de la avantajele integrării, dar insistă asupra costurilor de conformare: adoptarea acquis-ului, standarde sanitare și fitosanitare, capacitate administrativă, infrastructură și restructurare. Agricultura, care concentra 40% din legislația comunitară, apare drept principalul test al pregătirii României pentru concurența europeană.

Citește mai mult...
STUDIU. Hick: Raportul costuri-venituri a rămas stabil în Europa, dar piața chiriilor s-a îndepărtat de proprietarii cu ipotecă

Rod Hick, Marco Pomati și Mark Stephens testează mai multe explicații pentru accesibilitatea locuirii în Europa: venituri, sărăcie, structura proprietății, financiarizarea pieței, alocații și reglementarea chiriilor. Folosind modele logistice multinivel pe microdate pentru 27 de țări, studiul găsește stabilitate agregată, dar o deteriorare persistentă a poziției relative a chiriașilor de piață. Variabilele economice explică diferențele dintre țări mai puternic decât indicatorii de sistem ai pieței locuințelor.

Citește mai mult...
STUDIU. Hick: Chiriile de piață au ajuns într-o poziție tot mai vulnerabilă față de proprietarii cu ipotecă

Rod Hick, Marco Pomati și Mark Stephens testează mai multe explicații pentru accesibilitatea locuirii în Europa: venituri, sărăcie, structura proprietății, financiarizarea pieței, alocații și reglementarea chiriilor. Folosind modele logistice multinivel pe microdate pentru 27 de țări, studiul găsește stabilitate agregată, dar o deteriorare persistentă a poziției relative a chiriașilor de piață. Variabilele economice explică diferențele dintre țări mai puternic decât indicatorii de sistem ai pieței locuințelor.

Citește mai mult...
STUDIU. Dorn: De ce mobilitatea europeană reduce diferențele salariale doar lent

David Dorn și Josef Zweimüller analizează integrarea pieței europene a muncii prin date despre migrație, salarii, educație și accesul la ocupații. Rezultatele arată o orientare persistentă a fluxurilor dinspre economiile estice către cele vestice, o convergență salarială măsurabilă între 2008 și 2018 și câștiguri agregate asociate migrației. Autorii subliniază însă că estimările sunt statice, iar barierele instituționale și diferențele de competențe limitează efectele de echilibrare.

Citește mai mult...
STUDIU. Dorn: Migrația europeană mută forța de muncă din est spre vest, dar nu uniformizează salariile

David Dorn și Josef Zweimüller analizează integrarea pieței europene a muncii prin date despre migrație, salarii, educație și accesul la ocupații. Rezultatele arată o orientare persistentă a fluxurilor dinspre economiile estice către cele vestice, o convergență salarială măsurabilă între 2008 și 2018 și câștiguri agregate asociate migrației. Autorii subliniază însă că estimările sunt statice, iar barierele instituționale și diferențele de competențe limitează efectele de echilibrare.

Citește mai mult...
STUDIU. Dobrin: Două modele economice estimează un recul de cel mult 3,77% al productivității agricole

Cercetarea publicată de Dobrin și colegii săi în Amfiteatru Economic folosește date FAO și Eurostat din 1991–2019 pentru a modela efectul reducerii pesticidelor și fertilizatorilor în Uniunea Europeană. Rezultatele disting între o aplicare uniformă, mai teoretică, și una selectivă, orientată spre țările care depășesc țintele Farm to Fork. În primul caz, scăderile estimate sunt de 3,07% și 3,14%, iar în al doilea ajung la 3,25% și 3,77%.

Citește mai mult...
STUDIU. Dobrin: Reducerea pesticidelor și fertilizatorilor ar afecta limitat productivitatea agricolă din UE

Cercetarea publicată de Dobrin și colegii săi în Amfiteatru Economic folosește date FAO și Eurostat din 1991–2019 pentru a modela efectul reducerii pesticidelor și fertilizatorilor în Uniunea Europeană. Rezultatele disting între o aplicare uniformă, mai teoretică, și una selectivă, orientată spre țările care depășesc țintele Farm to Fork. În primul caz, scăderile estimate sunt de 3,07% și 3,14%, iar în al doilea ajung la 3,25% și 3,77%.

Citește mai mult...
Finanțarea României în 2027: estimare de 248 de miliarde de lei, cu 31 de miliarde sub nivelul din 2026

Necesarul brut de finanțare al României ar putea coborî la 248 de miliarde de lei în 2027, cu 31 de miliarde sub nivelul estimat pentru 2026. Ministrul Finanțelor leagă reducerea de un deficit mai mic și de scadențe mai reduse, dar avertizează că proiecția rămâne preliminară.

Citește mai mult...
Comisia Europeană estimează contracție în 2026 și reluarea creșterii economice în România din 2027

Necesarul brut de finanțare al României ar putea coborî la 248 de miliarde de lei în 2027, cu 31 de miliarde sub nivelul estimat pentru 2026. Ministrul Finanțelor leagă reducerea de un deficit mai mic și de scadențe mai reduse, dar avertizează că proiecția rămâne preliminară.

Citește mai mult...
Regulile UE privind metanul, amânate cu doi ani printr-un acord încă nesupus votului

Parlamentul European și statele membre au convenit amânarea cu doi ani a unor cerințe privind monitorizarea și raportarea metanului importat. Acordul nu este definitiv și trebuie votat în plen. Virgil Popescu susține că termenele suplimentare pot limita riscul reducerii ofertei de gaze, însă efectele asupra prețurilor vor fi evaluate înaintea aplicării normelor.

Citește mai mult...
Unitatea 1 de la Cernavodă: BEI deblochează prima finanțare de 400 de milioane de euro

Parlamentul European și statele membre au convenit amânarea cu doi ani a unor cerințe privind monitorizarea și raportarea metanului importat. Acordul nu este definitiv și trebuie votat în plen. Virgil Popescu susține că termenele suplimentare pot limita riscul reducerii ofertei de gaze, însă efectele asupra prețurilor vor fi evaluate înaintea aplicării normelor.

Citește mai mult...
STUDIU. Sfetcu: Îmbătrânirea demografică transferă costuri între buget, piața muncii și gospodării

O analiză publicată de Nicolae Sfetcu în Cunoașterea Științifică examinează îmbătrânirea populației prin relația dintre demografie, ocupare, pensii, sănătate și îngrijire de lungă durată. Datele indică o creștere a ponderii populației de 65 de ani și peste, o participare la muncă încă redusă față de media OECD și o finanțare tensionată a sistemului de pensii. Studiul insistă asupra limitelor statistice și asupra nevoii de a evalua politicile prin costuri și impact.

Citește mai mult...
STUDIU. Sfetcu: Îmbătrânirea României pune presiune simultană pe pensii, muncă și servicii

O analiză publicată de Nicolae Sfetcu în Cunoașterea Științifică examinează îmbătrânirea populației prin relația dintre demografie, ocupare, pensii, sănătate și îngrijire de lungă durată. Datele indică o creștere a ponderii populației de 65 de ani și peste, o participare la muncă încă redusă față de media OECD și o finanțare tensionată a sistemului de pensii. Studiul insistă asupra limitelor statistice și asupra nevoii de a evalua politicile prin costuri și impact.

Citește mai mult...
Prognoza Comisiei Europene: recul în 2026, creștere economică de 1,8% în 2027

PIB-ul României a avansat în trimestrul al treilea, însă economia ar urma să scadă cu 0,3% în 2026. Comisia Europeană vede o revenire în 2027, pe fondul investițiilor, în timp ce consumul, industria și deficitul bugetar rămân principalele riscuri.

Citește mai mult...
Cât costă să începi o fermă în România și de unde vin riscurile

PIB-ul României a avansat în trimestrul al treilea, însă economia ar urma să scadă cu 0,3% în 2026. Comisia Europeană vede o revenire în 2027, pe fondul investițiilor, în timp ce consumul, industria și deficitul bugetar rămân principalele riscuri.

Citește mai mult...
Procedura Comisiei Europene privind securitatea navelor și porturilor: ce știm și ce rămâne neclar

Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere privind securitatea navelor și porturilor. Autoritățile au două luni să răspundă și să corecteze deficiențele, însă Bruxelles-ul nu a precizat ce obligații administrative sau de control ar fi fost încălcate.

Citește mai mult...
România are două luni să răspundă procedurii UE privind taxele de drum

Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere privind securitatea navelor și porturilor. Autoritățile au două luni să răspundă și să corecteze deficiențele, însă Bruxelles-ul nu a precizat ce obligații administrative sau de control ar fi fost încălcate.

Citește mai mult...
STUDIU. Herman: genomul unui vițel cu ectopie cordis indică piste genetice, nu o cauză demonstrată

Cazul unui vițel românesc cu ectopie cordis toracalis oferă un exemplu de utilizare a secvențierii întregului genom într-o anomalie congenitală bovină. Autorii au comparat genomul animalului cu cel al mamei și au analizat variante din gene asociate dezvoltării inimii, peretelui toracic și rinichiului. Rezultatele susțin calitatea tehnică a datelor și conturează ipoteze biologice, dar nu identifică mutația responsabilă și nu permit estimarea unui risc genetic pentru populația bovină.

Citește mai mult...
STUDIU. Herman: un vițel cu inima în afara toracelui, analizat pentru prima dată genomic în România

Cazul unui vițel românesc cu ectopie cordis toracalis oferă un exemplu de utilizare a secvențierii întregului genom într-o anomalie congenitală bovină. Autorii au comparat genomul animalului cu cel al mamei și au analizat variante din gene asociate dezvoltării inimii, peretelui toracic și rinichiului. Rezultatele susțin calitatea tehnică a datelor și conturează ipoteze biologice, dar nu identifică mutația responsabilă și nu permit estimarea unui risc genetic pentru populația bovină.

Citește mai mult...
Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate