STUDIU. DOCTORU: Împrumutul de stabilizare a leului, între disciplină financiară și influență geopolitică

STUDIU. DOCTORU: Cum a pregătit Constantin Diamandi împrumutul pentru stabilizarea leului

Ionel Doctoru reconstituie mecanismul diplomatic și financiar prin care România a încercat să obțină împrumutul pentru stabilizarea leului. Studiul arată că operațiunea presupunea mai mult decât convertibilitate și acces la credit: creditorii cereau echilibru bugetar, disciplină monetară, consolidarea datoriilor și o rată de schimb realistă. În același timp, Franța vedea dosarul românesc ca pe un test al revenirii sale la statutul de mare creditor european. Constantin Diamandi a operat exact în această zonă de suprapunere între finanțe și politică.

Citește mai mult
STUDIU. Hurtado: Prețul real, prețul natural și cele două sensuri ale muncii la Adam Smith

Analiza lui Jimena Hurtado și Maria Pia Paganelli propune o separare metodologică importantă în interpretarea lui Adam Smith. Munca din capitolul al V-lea al primei Cărți a „Avuției națiunilor” este citită ca unitate de cont și măsură a valorii de schimb, în timp ce capitolul al VI-lea o tratează ca factor de producție. Diferența explică de ce teoria lui Smith nu trebuie redusă la o versiune incipientă a teoriei ricardiene a valorii.

Citește mai mult...
STUDIU. Hurtado: Adam Smith nu formulează simplu o teorie a valorii bazată pe muncă

Analiza lui Jimena Hurtado și Maria Pia Paganelli propune o separare metodologică importantă în interpretarea lui Adam Smith. Munca din capitolul al V-lea al primei Cărți a „Avuției națiunilor” este citită ca unitate de cont și măsură a valorii de schimb, în timp ce capitolul al VI-lea o tratează ca factor de producție. Diferența explică de ce teoria lui Smith nu trebuie redusă la o versiune incipientă a teoriei ricardiene a valorii.

Citește mai mult...
STUDIU. Natalia: Modelele europene separă funcția publică de raportul contractual

O analiză de drept comparat publicată în 2013 examinează arhitectura statutului funcționarului public în statele Uniunii Europene și în Republica Moldova. Natalia Saitarlî identifică o bază comună de principii, fără a susține existența unei definiții europene unice. Studiul urmărește efectele juridice ale recrutării, stabilității, formării și răspunderii, apoi propune, la nivel de concluzie a autoarei, o delimitare normativă între funcționarii administrației de stat și cei ai administrației locale.

Citește mai mult...
STUDIU. Natalia: Cum statutul funcționarului public influențează administrația și economia

O analiză de drept comparat publicată în 2013 examinează arhitectura statutului funcționarului public în statele Uniunii Europene și în Republica Moldova. Natalia Saitarlî identifică o bază comună de principii, fără a susține existența unei definiții europene unice. Studiul urmărește efectele juridice ale recrutării, stabilității, formării și răspunderii, apoi propune, la nivel de concluzie a autoarei, o delimitare normativă între funcționarii administrației de stat și cei ai administrației locale.

Citește mai mult...
Euro la 5,47 lei peste un an? Analiștii anticipează deprecierea leului și o economie fragilă

Încrederea analiștilor financiari în economia României s-a deteriorat în octombrie, iar estimările pentru următoarele 12 luni indică presiuni asupra leului. Sondajul CFA România, publicat pe 16 noiembrie, arată un curs mediu anticipat de aproximativ 5,47 lei pentru un euro peste un an. Este o prognoză a participanților la cercetare, nu un nivel garantat al cursului […]

Citește mai mult...

Încrederea analiștilor financiari în economia României s-a deteriorat în octombrie, iar estimările pentru următoarele 12 luni indică presiuni asupra leului. Sondajul CFA România, publicat pe 16 noiembrie, arată un curs mediu anticipat de aproximativ 5,47 lei pentru un euro peste un an. Este o prognoză a participanților la cercetare, nu un nivel garantat al cursului […]

Citește mai mult...
Scumpirile apasă în continuare bugetele românilor. BNR urcă prognoza de inflație la 7,4%

Românii vor încheia anul cu o creștere a prețurilor mai mare decât se anticipa în urmă cu câteva luni. Banca Națională a României a prezentat, pe 16 noiembrie, o prognoză de inflație de 7,4% pentru finalul anului 2026, față de estimarea anterioară de 6,1%. Revizuirea reflectă în principal presiunile venite din scumpirea energiei și a […]

Citește mai mult...

Românii vor încheia anul cu o creștere a prețurilor mai mare decât se anticipa în urmă cu câteva luni. Banca Națională a României a prezentat, pe 16 noiembrie, o prognoză de inflație de 7,4% pentru finalul anului 2026, față de estimarea anterioară de 6,1%. Revizuirea reflectă în principal presiunile venite din scumpirea energiei și a […]

Citește mai mult...
STUDIU. Grigoras: Cum compară două scenarii o analiză economică pentru infrastructura de încărcare electrică

Lucrarea lui Theodor Grigoras tratează instalarea stațiilor de încărcare ca pe o problemă de echilibru între cererea viitoare de vehicule electrice și costul infrastructurii. Sunt comparate două scenarii pentru un amplasament din Sectorul 2, București. Varianta aleasă costă 500.000 de lei, include două stații cu câte două puncte și presupune finanțarea operării din bugetul local. Studiul discută fluxurile financiare, analiza de sensibilitate și riscurile administrative și tehnice.

Citește mai mult...
STUDIU. Grigoras: O investiție de 500.000 de lei ar putea adăuga patru puncte de încărcare electrică în Sectorul 2

Lucrarea lui Theodor Grigoras tratează instalarea stațiilor de încărcare ca pe o problemă de echilibru între cererea viitoare de vehicule electrice și costul infrastructurii. Sunt comparate două scenarii pentru un amplasament din Sectorul 2, București. Varianta aleasă costă 500.000 de lei, include două stații cu câte două puncte și presupune finanțarea operării din bugetul local. Studiul discută fluxurile financiare, analiza de sensibilitate și riscurile administrative și tehnice.

Citește mai mult...
De ce BNR nu a modificat dobânda de politică monetară: inflația prognozată la 7,4% în 2026

BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, pe fondul incertitudinii și al revizuirii în creștere a prognozei de inflație. Mugur Isărescu a indicat că o eventuală reducere în 2027 depinde de confirmarea unei tendințe clare de scădere a prețurilor.

Citește mai mult...
BNR revizuiește în creștere prognoza de inflație și menține dobânda-cheie

BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, pe fondul incertitudinii și al revizuirii în creștere a prognozei de inflație. Mugur Isărescu a indicat că o eventuală reducere în 2027 depinde de confirmarea unei tendințe clare de scădere a prețurilor.

Citește mai mult...
STUDIU. Tenku: originea importurilor schimbă relația dintre deficitul comercial și PIB

Noumbissi Tenku utilizează date panel pentru 15 state UE și perioada 1999-2019 pentru a testa dacă importurile influențează creșterea PIB în funcție de regiunea de origine. Modelul cu efecte aleatorii indică un coeficient pozitiv pentru importurile din economii cu venituri ridicate și coeficienți negativi pentru importurile din economii cu venituri mici și medii și din lumea arabă. Studiul recunoaște însă că endogenitatea și variabilele omise limitează interpretarea cauzală.

Citește mai mult...
STUDIU. Tenku: importurile din economii bogate susțin creșterea, dar cele din alte regiuni o apasă

Noumbissi Tenku utilizează date panel pentru 15 state UE și perioada 1999-2019 pentru a testa dacă importurile influențează creșterea PIB în funcție de regiunea de origine. Modelul cu efecte aleatorii indică un coeficient pozitiv pentru importurile din economii cu venituri ridicate și coeficienți negativi pentru importurile din economii cu venituri mici și medii și din lumea arabă. Studiul recunoaște însă că endogenitatea și variabilele omise limitează interpretarea cauzală.

Citește mai mult...
STUDIU. Dobranschi: sustenabilitatea datoriei depinde de solvabilitate, lichiditate și contul curent

Marian Dobranschi tratează sustenabilitatea datoriei publice ca pe o problemă simultană de solvabilitate și lichiditate. Studiul urmărește acumularea datoriei românești după 1990, structura finanțării și legătura dintre deficitul bugetar, dobânzi, investiții și contul curent. Rezultatul formulat de autor este unul de fragilitate: datoria României era slab sustenabilă, iar echilibrul pe termen lung dintre datorie și contul curent nu elimina vulnerabilitățile financiare.

Citește mai mult...
STUDIU. Dobranschi: datoria publică a României era vulnerabilă prin dependența de finanțarea externă

Marian Dobranschi tratează sustenabilitatea datoriei publice ca pe o problemă simultană de solvabilitate și lichiditate. Studiul urmărește acumularea datoriei românești după 1990, structura finanțării și legătura dintre deficitul bugetar, dobânzi, investiții și contul curent. Rezultatul formulat de autor este unul de fragilitate: datoria României era slab sustenabilă, iar echilibrul pe termen lung dintre datorie și contul curent nu elimina vulnerabilitățile financiare.

Citește mai mult...
STUDIU. Gruiescu: Coeficientul lui Okun pentru România rămâne mic și nesemnificativ statistic

O analiză econometrică publicată în Sustainability testează legea lui Okun pentru România folosind date anuale din 1994–2024. Modelul de bază produce un coeficient de -0,033, cu R² de 0,034 și fără semnificație statistică. După introducerea investițiilor și inflației, coeficientul PIB devine -0,046, iar R² urcă la 0,155, însă modelul rămâne nesemnificativ. Estimările pe subperioade confirmă aceeași sensibilitate redusă a șomajului la creșterea producției.

Citește mai mult...
STUDIU. Gruiescu: Creșterea economică a României a redus foarte puțin șomajul între 1994 și 2024

O analiză econometrică publicată în Sustainability testează legea lui Okun pentru România folosind date anuale din 1994–2024. Modelul de bază produce un coeficient de -0,033, cu R² de 0,034 și fără semnificație statistică. După introducerea investițiilor și inflației, coeficientul PIB devine -0,046, iar R² urcă la 0,155, însă modelul rămâne nesemnificativ. Estimările pe subperioade confirmă aceeași sensibilitate redusă a șomajului la creșterea producției.

Citește mai mult...
STUDIU. Platon: Finanțarea, logistica și riscul operațional în campania Eteriei din 1821

O cercetare istorică asupra unei relatări inedite din 1821 permite o analiză neobișnuit de concretă a finanțării și logisticii unei armate revoluționare. Alexandru-Florin Platon compară trei versiuni ale mărturiei lui Gheorghe Cantacuzino și evidențiază diferențele dintre documentul brut, textul pregătit pentru tipar și rezumatul ulterior. Rezultatul este o imagine a unei organizații în care informația eronată, estimarea nerealistă a efectivelor, lipsa disciplinei și disputele asupra banilor au amplificat riscul militar.

Citește mai mult...
STUDIU. Platon: Cum o arhivă de afaceri a scos la iveală o nouă relatare despre Eteria din 1821

O cercetare istorică asupra unei relatări inedite din 1821 permite o analiză neobișnuit de concretă a finanțării și logisticii unei armate revoluționare. Alexandru-Florin Platon compară trei versiuni ale mărturiei lui Gheorghe Cantacuzino și evidențiază diferențele dintre documentul brut, textul pregătit pentru tipar și rezumatul ulterior. Rezultatul este o imagine a unei organizații în care informația eronată, estimarea nerealistă a efectivelor, lipsa disciplinei și disputele asupra banilor au amplificat riscul militar.

Citește mai mult...
Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate