Turcia și România au pornit cu avantaje naturale importante: litoral, patrimoniu cultural, relief divers și poziții geografice favorabile. Diferența este că Turcia a tratat turismul ca pe o industrie strategică de export, în timp ce România continuă să îl privească în mare măsură ca pe o activitate sezonieră. Rezultatele sunt evidente. În 2025, Turcia a […]

Există momente în istoria economică a României care demonstrează că această țară a fost capabilă nu doar să importe tehnologie, ci să o creeze. Industria Aeronautică Română – IAR Brașov este unul dintre cele mai impresionante exemple. Înființată în 1925, fabrica s-a dezvoltat într-un ritm remarcabil. În 1939, IAR devenise un concern aeronautic capabil să […]

România construiește autostrăzi, drumuri expres și modernizează infrastructura rutieră, însă o parte importantă din materia primă necesară acestor investiții vine din import. În 2023, România a importat aproximativ 563.000 de tone de bitum petrolier, în valoare de peste 300 de milioane de dolari. Cele mai mari cantități au venit din Grecia, Ungaria, Turcia și Bulgaria. […]

România are unele dintre cele mai fertile terenuri agricole ale Europei, produce cantități uriașe de cereale și ocupă poziții importante în agricultura europeană. Și totuși, importăm anual produse agroalimentare de peste 15 miliarde de euro. În 2025, România a importat produse agroalimentare în valoare de aproximativ 16,2 miliarde de dolari, peste 80% provenind din Uniunea […]

Marius Lulea susține că nu există niciun motiv pentru validarea unui viitor guvern care refuză o reformă administrativă profundă, inclusiv reducerea numărului de primării din România la maximum 500. „România nu mai poate susține un aparat administrativ supradimensionat. Nu există niciun motiv să fie votat un guvern care nu își asumă reducerea numărului de primării […]

România, una dintre marile țări agricole ale Uniunii Europene, a ajuns să cheltuiască anual sume uriașe pentru carne de porc, porci vii și produse din carne provenite din import. Într-o estimare mai largă a întregului lanț, vorbim de aproximativ 1,5 miliarde de euro. Paradoxul economic este evident: România produce milioane de tone de grâu și […]

De aproape un deceniu, România stă practic pe aceeași treaptă a ratingurilor suverane: BBB- la S&P și Fitch și Baa3 la Moody’s. Este ultima zonă a categoriei „investment grade”, imediat înainte ca obligațiunile statului să intre în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”. Această stabilitate aparentă nu trebuie confundată însă cu sănătatea finanțelor publice. În ultimii […]

TAROM este unul dintre cele mai bune exemple ale modului în care lipsa unei strategii economice, managementul instabil și intervenția politică pot transforma un activ național într-o companie care supraviețuiește din restructurări, vânzări de active și ajutor public. Paradoxul este evident: piața românească de transport aerian a crescut puternic, dar compania națională s-a contractat. În […]

Modelul keynesian susține că, într-o economie cu resurse neutilizate, creșterea cheltuielilor poate stimula cererea agregată, producția și ocuparea forței de muncă. Statul investește, banii ajung în salarii și profituri, acestea generează consum, iar consumul stimulează noi investiții și locuri de muncă. În România însă apare o problemă fundamentală: o parte importantă a cererii suplimentare nu […]

Într-o economie există o cantitate limitată de capital disponibil pentru creditare și investiții. Companiile au nevoie de bani pentru fabrici, utilaje, tehnologii și extinderea producției. Populația are nevoie de credite pentru locuințe și investiții. Dar pe aceeași piață vine și statul. Atunci când statul are deficite bugetare mari, acesta trebuie să se împrumute. Emite titluri […]