Salariul mediu net din România a ajuns în luna iunie 2026 la 5.734 de lei, în creștere cu 50 de lei față de luna precedentă. Salariul mediu brut a urcat, la rândul său, la 9.564 de lei. La prima vedere, cifrele arată o continuare a creșterii veniturilor. Comparativ cu iunie 2025, salariul mediu net a […]

Economia României intră în ultimele luni ale anului 2026 fără semnale clare de accelerare. Managerii din principalele sectoare economice anticipează pentru perioada august–octombrie mai degrabă o stagnare a activității decât o relansare puternică. În industria prelucrătoare, estimările indică o relativă stabilitate a producției și a numărului de angajați. Problema apare însă la prețuri: companiile se […]

Falimentul unei firme nu începe în ziua în care aceasta intră oficial în insolvență. De cele mai multe ori, problemele apar mult mai devreme, iar unul dintre cele mai importante semnale este întârzierea plăților către furnizori. Un studiu privind companiile românești, publicat în Procedia Economics and Finance, a analizat capacitatea informațiilor financiare și nefinanciare de […]

România are Dunăre, ieșire la Marea Neagră, porturi, tradiție industrială, universități tehnice, ingineri și muncitori calificați. Are aproape toate ingredientele necesare pentru a fi una dintre puterile europene în construcția de nave. Și totuși, în loc să dezvoltăm această industrie, asistăm la restrângerea ei. Cazul Șantierului Naval Mangalia este probabil cea mai puternică imagine a […]

România se confruntă cu una dintre cele mai importante provocări economice ale următoarelor decenii: reducerea numărului de copii născuți și îmbătrânirea populației. Un studiu amplu publicat în 2024 în revista științifică The Lancet estimează că declinul fertilității va continua în aproape întreaga lume, iar România se află printre statele europene în care efectele pot deveni […]

România pierde populație, dar are în continuare nevoie de locuințe noi. Cele două realități nu se contrazic. Datele Eurostat pentru 2024 arată că 40,7% dintre români trăiesc în locuințe supraaglomerate, cea mai ridicată proporție din Uniunea Europeană, față de numai 16,9% media UE. România are, în același timp, doar 1,1 camere pe persoană, comparativ cu […]

România dezvoltă o relație tot mai strânsă între finanțele statului și sistemul financiar. Băncile rezidente dețin aproximativ o cincime din datoria guvernamentală, iar fondurile de pensii, fondurile de investiții, asigurătorii și alte instituții financiare dețin încă aproape o cincime. Împreună, sectorul financiar intern ajunge astfel să fie expus la o parte foarte importantă din datoria […]

România contractează anual împrumuturi importante în euro, deși o mare parte din cheltuielile statului sunt efectuate în lei. Constructorii, funcționarii, furnizorii locali și numeroase materiale și servicii sunt plătite în moneda națională. Apare astfel o întrebare legitimă: de ce trebuie statul să împrumute valută pentru cheltuieli realizate în lei? Răspunsul poate fi găsit și în […]

Fondurile PNRR intră în România în euro, însă cea mai mare parte a cheltuielilor publice interne este realizată în lei. Constructorii își plătesc angajații în lei, taxele sunt achitate în lei, iar furnizorii locali facturează predominant în moneda națională. Ce se întâmplă atunci cu valuta? În opinia autorului, acest mecanism nu este accidental. Intrările de […]

Împrumutul extern nu este în sine o problemă. Problema apare atunci când valuta împrumutată finanțează consumul, deficitele curente și importurile, fără să creeze capacitatea economică din care datoria va putea fi rambursată. România ar trebui să folosească finanțarea externă prioritar pentru investiții productive interne: fabrici, linii de producție, utilaje, echipamente, tehnologii, automatizare și cercetare aplicată. […]