România spre 2100: numărul anual al nașterilor ar putea scădea de aproape cinci ori

România se confruntă cu una dintre cele mai importante provocări economice ale următoarelor decenii: reducerea numărului de copii născuți și îmbătrânirea populației. Un studiu amplu publicat în 2024 în revista științifică The Lancet estimează că declinul fertilității va continua în aproape întreaga lume, iar România se află printre statele europene în care efectele pot deveni […]

Citește mai mult
România are nevoie de locuințe noi: 41% dintre români trăiesc în case supraaglomerate

România pierde populație, dar are în continuare nevoie de locuințe noi. Cele două realități nu se contrazic. Datele Eurostat pentru 2024 arată că 40,7% dintre români trăiesc în locuințe supraaglomerate, cea mai ridicată proporție din Uniunea Europeană, față de numai 16,9% media UE. România are, în același timp, doar 1,1 camere pe persoană, comparativ cu […]

Citește mai mult...

România pierde populație, dar are în continuare nevoie de locuințe noi. Cele două realități nu se contrazic. Datele Eurostat pentru 2024 arată că 40,7% dintre români trăiesc în locuințe supraaglomerate, cea mai ridicată proporție din Uniunea Europeană, față de numai 16,9% media UE. România are, în același timp, doar 1,1 camere pe persoană, comparativ cu […]

Citește mai mult...
Băncile finanțează statul, statul garantează băncile: cercul periculos al datoriei publice românești

România dezvoltă o relație tot mai strânsă între finanțele statului și sistemul financiar. Băncile rezidente dețin aproximativ o cincime din datoria guvernamentală, iar fondurile de pensii, fondurile de investiții, asigurătorii și alte instituții financiare dețin încă aproape o cincime. Împreună, sectorul financiar intern ajunge astfel să fie expus la o parte foarte importantă din datoria […]

Citește mai mult...

România dezvoltă o relație tot mai strânsă între finanțele statului și sistemul financiar. Băncile rezidente dețin aproximativ o cincime din datoria guvernamentală, iar fondurile de pensii, fondurile de investiții, asigurătorii și alte instituții financiare dețin încă aproape o cincime. Împreună, sectorul financiar intern ajunge astfel să fie expus la o parte foarte importantă din datoria […]

Citește mai mult...
Circuitul nevăzut al datoriei: România împrumută euro, cheltuiește lei, iar valuta susține importurile

România contractează anual împrumuturi importante în euro, deși o mare parte din cheltuielile statului sunt efectuate în lei. Constructorii, funcționarii, furnizorii locali și numeroase materiale și servicii sunt plătite în moneda națională. Apare astfel o întrebare legitimă: de ce trebuie statul să împrumute valută pentru cheltuieli realizate în lei? Răspunsul poate fi găsit și în […]

Citește mai mult...

România contractează anual împrumuturi importante în euro, deși o mare parte din cheltuielile statului sunt efectuate în lei. Constructorii, funcționarii, furnizorii locali și numeroase materiale și servicii sunt plătite în moneda națională. Apare astfel o întrebare legitimă: de ce trebuie statul să împrumute valută pentru cheltuieli realizate în lei? Răspunsul poate fi găsit și în […]

Citește mai mult...
Cum ajung euro din PNRR să susțină importurile României? Mecanismul din spatele banilor europeni

Fondurile PNRR intră în România în euro, însă cea mai mare parte a cheltuielilor publice interne este realizată în lei. Constructorii își plătesc angajații în lei, taxele sunt achitate în lei, iar furnizorii locali facturează predominant în moneda națională. Ce se întâmplă atunci cu valuta? În opinia autorului, acest mecanism nu este accidental. Intrările de […]

Citește mai mult...

Fondurile PNRR intră în România în euro, însă cea mai mare parte a cheltuielilor publice interne este realizată în lei. Constructorii își plătesc angajații în lei, taxele sunt achitate în lei, iar furnizorii locali facturează predominant în moneda națională. Ce se întâmplă atunci cu valuta? În opinia autorului, acest mecanism nu este accidental. Intrările de […]

Citește mai mult...
Datoria care produce: creditele externe trebuie transformate în fabrici, tehnologie și produse românești

Împrumutul extern nu este în sine o problemă. Problema apare atunci când valuta împrumutată finanțează consumul, deficitele curente și importurile, fără să creeze capacitatea economică din care datoria va putea fi rambursată. România ar trebui să folosească finanțarea externă prioritar pentru investiții productive interne: fabrici, linii de producție, utilaje, echipamente, tehnologii, automatizare și cercetare aplicată. […]

Citește mai mult...

Împrumutul extern nu este în sine o problemă. Problema apare atunci când valuta împrumutată finanțează consumul, deficitele curente și importurile, fără să creeze capacitatea economică din care datoria va putea fi rambursată. România ar trebui să folosească finanțarea externă prioritar pentru investiții productive interne: fabrici, linii de producție, utilaje, echipamente, tehnologii, automatizare și cercetare aplicată. […]

Citește mai mult...
Cornel Ban despre detenta economică dintre marile puteri industriale

Discuțiile privind viitorul competiției geoeconomice globale intră într-o etapă de reevaluare profundă. Economistul Cornel Ban a analizat recent pe platforma sa Geoeconomic o intervenție semnată în revista Foreign Affairs de profesorii Peter Cowhey de la Universitatea California San Diego și Meg Rithmire de la Harvard Business School. Contribuția celor doi cercetători americani propune o regândire […]

Citește mai mult...

Discuțiile privind viitorul competiției geoeconomice globale intră într-o etapă de reevaluare profundă. Economistul Cornel Ban a analizat recent pe platforma sa Geoeconomic o intervenție semnată în revista Foreign Affairs de profesorii Peter Cowhey de la Universitatea California San Diego și Meg Rithmire de la Harvard Business School. Contribuția celor doi cercetători americani propune o regândire […]

Citește mai mult...
Productivitatea crește, dar salariile țin pasul? Ce arată un studiu despre industria românească

România are o industrie manufacturieră importantă, însă simpla existență a fabricilor și creșterea producției nu sunt suficiente pentru a asigura automat prosperitatea angajaților. Una dintre întrebările esențiale este cât din creșterea productivității ajunge efectiv în salariile celor care produc. Un studiu realizat de cercetătoarea Emilia Herman și publicat în revista științifică Procedia Manufacturing, editată de […]

Citește mai mult...

România are o industrie manufacturieră importantă, însă simpla existență a fabricilor și creșterea producției nu sunt suficiente pentru a asigura automat prosperitatea angajaților. Una dintre întrebările esențiale este cât din creșterea productivității ajunge efectiv în salariile celor care produc. Un studiu realizat de cercetătoarea Emilia Herman și publicat în revista științifică Procedia Manufacturing, editată de […]

Citește mai mult...
România exportă resurse și importă prosperitate. Lemnul trebuie transformat aici în produse cu valoare adăugată

România continuă să facă una dintre cele mai mari greșeli economice posibile: exportă prea multă resursă naturală și prea puțină valoare adăugată. Avem păduri, avem tradiție în prelucrarea lemnului și avem profesioniști. Cu toate acestea, cantități importante de lemn pleacă din țară după o prelucrare primară, în loc să fie transformate aici în mobilă, elemente […]

Citește mai mult...

România continuă să facă una dintre cele mai mari greșeli economice posibile: exportă prea multă resursă naturală și prea puțină valoare adăugată. Avem păduri, avem tradiție în prelucrarea lemnului și avem profesioniști. Cu toate acestea, cantități importante de lemn pleacă din țară după o prelucrare primară, în loc să fie transformate aici în mobilă, elemente […]

Citește mai mult...
Marea datorie americană: SUA sunt datoare, în primul rând, propriilor cetățeni și instituții

Datoria publică a Statelor Unite ajunsese la aproximativ 39.460 de miliarde de dolari la 30 iunie 2026, potrivit datelor U.S. Treasury. Din această sumă, aproximativ 31.681 de miliarde de dolari reprezentau datorie deținută de public, iar circa 7.781 de miliarde de dolari erau datorii intraguvernamentale. Cifra este uriașă, însă spune doar jumătate din poveste. Pentru […]

Citește mai mult...

Datoria publică a Statelor Unite ajunsese la aproximativ 39.460 de miliarde de dolari la 30 iunie 2026, potrivit datelor U.S. Treasury. Din această sumă, aproximativ 31.681 de miliarde de dolari reprezentau datorie deținută de public, iar circa 7.781 de miliarde de dolari erau datorii intraguvernamentale. Cifra este uriașă, însă spune doar jumătate din poveste. Pentru […]

Citește mai mult...
România după COVID: activitatea economică ar fi fost cu 16% mai mare fără pandemie, estimează un studiu

Pandemia de COVID-19 a produs unul dintre cele mai puternice șocuri economice din ultimele decenii, însă efectele nu au fost egale de la o țară la alta. Un studiu publicat în revista științifică Scientific African, editată de Elsevier, ajunge la o concluzie remarcabilă pentru România: dintre cele 18 economii analizate, România a înregistrat cea mai […]

Citește mai mult...

Pandemia de COVID-19 a produs unul dintre cele mai puternice șocuri economice din ultimele decenii, însă efectele nu au fost egale de la o țară la alta. Un studiu publicat în revista științifică Scientific African, editată de Elsevier, ajunge la o concluzie remarcabilă pentru România: dintre cele 18 economii analizate, România a înregistrat cea mai […]

Citește mai mult...
Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate