Prima tranșă de 300.000 de doze pentru combaterea pestei micilor rumegătoare a ajuns în România. Restul vaccinurilor este așteptat până la 25 octombrie, iar campania de imunizare începe după recepția tuturor loturilor.

Blocajele rutiere provocate de protestele transportatorilor din Italia au întrerupt colectarea laptelui de bivoliță în Campania. Consorțiul producătorilor estimează pierderi de 3 milioane de euro într-o singură zi, într-un sector deja afectat de scumpirea furajelor, energiei și transportului.

Datele Comisiei Europene indică o creștere puternică a importurilor de porumb în primele luni ale sezonului 2026/27. SUA și Ucraina au livrat mai mult, Brazilia a pierdut teren, iar România a fost principalul exportator de grâu moale din Uniunea Europeană.

Un studiu coordonat de 18 specialiști analizează vulnerabilitățile sistemului medical românesc: baza redusă de contribuabili, finanțarea anuală, organizarea spitalelor, formulele de decontare și digitalizarea fragmentată. Autorii propun extinderea bazei de contribuabili, bugete multianuale, decontări corelate cu serviciile și investiții în medicina primară, prevenție și cercetare clinică. Reforma presupune însă și indicatori măsurabili, responsabilitate instituțională și o organizare mai clară în jurul nevoilor pacientului.

Cercetarea lui Bogdan Iancu urmărește evoluția luptei anticorupție și efectele sale asupra justiției românești. Analiza discută limitele independenței instituționale, disputele privind salarizarea și pensionarea magistraților, precum și consecințele interpretărilor divergente asupra prescripției. Studiul evidențiază modul în care reformele menite să consolideze sistemul judiciar au generat, în timp, conflicte instituționale și efecte diferite de cele urmărite inițial.

România are avantaje comerciale în mai multe categorii agricole, însă exporturile rămân concentrate pe produse slab procesate. Un studiu publicat în 2025 indică o relație statistică puternică între productivitatea muncii și exporturi, fără a demonstra automat cauzalitatea. Investițiile în procesare, tehnologie și logistică pot crește valoarea adăugată.

România a majorat consumul, cheltuielile publice și investițiile, însă o parte importantă a cererii a fost acoperită prin importuri. Analiza lui Andrei-Bogdan Sterescu explică de ce stimularea economică nu produce automat creștere internă și de ce capacitatea productivă rămâne esențială.

Un studiu semnat de Daniel Dăianu, Ionuț Dumitru și Leonard Uzum analizează legătura dintre deficitul bugetar și deficitul de cont curent. Autorii estimează că ajustarea finanțelor publice poate contribui semnificativ la reducerea dezechilibrului extern, dar avertizează asupra costurilor economice ale consolidării. Analiza discută și limitele estimărilor econometrice, precum și efectele posibile ale consolidării fiscale asupra creșterii economice.

Datele Eurostat evidențiază diferențe puternice între regiunile europene. București-Ilfov a avut una dintre cele mai mari creșteri ale PIB pe locuitor, în timp ce Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia au consemnat scăderi de două cifre.

În Dolj, ploile recente nu au compensat perioada lungă de secetă. Temperaturile ridicate și vântul au favorizat evaporarea apei, iar rapița a răsărit neuniform.