De la precipitații la îmbuteliere: mecanismul prin care apa Dorna ajunge în magazine

Apa Dorna este captată în Munții Suhard, transportată zece kilometri prin conducte subterane și îmbuteliată la Poiana Negrii. Compania descrie un sistem închis, monitorizat zilnic, în care apa nu este tratată, iar producția se oprește automat dacă un parametru depășește limitele stabilite.

Citește mai mult...
De la precipitații la îmbuteliere: mecanismul prin care apa Dorna ajunge în magazine

Apa Dorna este captată în Munții Suhard, transportată zece kilometri prin conducte subterane și îmbuteliată la Poiana Negrii. Compania descrie un sistem închis, monitorizat zilnic, în care apa nu este tratată, iar producția se oprește automat dacă un parametru depășește limitele stabilite.

Citește mai mult...
Ce arată raportarea SEC despre ieșirea fondului Soros din acționariatul NuScale

Soros Fund Management nu mai figura, la 30 iunie 2026, printre acționarii NuScale, potrivit unei raportări depuse la SEC. Documentul indică pozițiile fondului la final de trimestru, însă nu precizează data și prețul tranzacțiilor. Ieșirea are loc în timp ce proiectul SMR de la Doicești este reevaluat de autorități și Nuclearelectrica.

Citește mai mult...
Ce arată raportarea SEC despre ieșirea fondului Soros din acționariatul NuScale

Soros Fund Management nu mai figura, la 30 iunie 2026, printre acționarii NuScale, potrivit unei raportări depuse la SEC. Documentul indică pozițiile fondului la final de trimestru, însă nu precizează data și prețul tranzacțiilor. Ieșirea are loc în timp ce proiectul SMR de la Doicești este reevaluat de autorități și Nuclearelectrica.

Citește mai mult...
Autostrada A8: ce stadiu au lucrările și când este estimată deschiderea primilor kilometri

Primul tronson al Autostrăzii Unirii A8, dintre Târgu Mureș și Miercurea Nirajului, se apropie de 70% stadiu fizic. Potrivit estimărilor prezentate de secretarul de stat Horațiu Cosma, circulația ar putea începe etapizat în 2027, însă calendarul depinde de finalizarea lucrărilor și de procedurile necesare deschiderii.

Citește mai mult...
Autostrada A8: ce stadiu au lucrările și când este estimată deschiderea primilor kilometri

Primul tronson al Autostrăzii Unirii A8, dintre Târgu Mureș și Miercurea Nirajului, se apropie de 70% stadiu fizic. Potrivit estimărilor prezentate de secretarul de stat Horațiu Cosma, circulația ar putea începe etapizat în 2027, însă calendarul depinde de finalizarea lucrărilor și de procedurile necesare deschiderii.

Citește mai mult...
Protestele din Franța în 2026: cauze economice și limitele unei mobilizări sociale

Protestele din Franța reunesc nemulțumiri legate de școli, lipsa profesorilor și condițiile din sectorul public cu opoziția față de economiile bugetare. Blocajele din licee și grevele anunțate de sindicate se suprapun peste presiunea guvernului pentru reducerea deficitului. Amploarea și direcția mobilizării rămân însă incerte, iar datele disponibile nu permit încă o concluzie fermă despre transformarea revendicărilor sectoriale într-o mișcare socială generală.

Citește mai mult...
Protestele din Franța în 2026: cauze economice și limitele unei mobilizări sociale

Protestele din Franța reunesc nemulțumiri legate de școli, lipsa profesorilor și condițiile din sectorul public cu opoziția față de economiile bugetare. Blocajele din licee și grevele anunțate de sindicate se suprapun peste presiunea guvernului pentru reducerea deficitului. Amploarea și direcția mobilizării rămân însă incerte, iar datele disponibile nu permit încă o concluzie fermă despre transformarea revendicărilor sectoriale într-o mișcare socială generală.

Citește mai mult...
Ce efect economic ar putea avea redirecționarea a 10% din consum către producătorii locali

O redirecționare constantă a unei părți din consum către producătorii locali ar putea susține cererea internă, investițiile și locurile de muncă. Efectul depinde însă de preț, calitate, ofertă, continuitate și capacitatea firmelor românești de a răspunde unei cereri mai mari.

Citește mai mult...
Ce efect economic ar putea avea redirecționarea a 10% din consum către producătorii locali

O redirecționare constantă a unei părți din consum către producătorii locali ar putea susține cererea internă, investițiile și locurile de muncă. Efectul depinde însă de preț, calitate, ofertă, continuitate și capacitatea firmelor românești de a răspunde unei cereri mai mari.

Citește mai mult...
Criza din 2008 în România: dezechilibrele care au dus la acordul cu FMI și ajustarea economică

România a intrat în criza din 2008 după ani de creștere rapidă, dar și de acumulare a unor dezechilibre externe și bugetare. Retragerea capitalului străin a expus vulnerabilitățile economiei, iar acordul cu FMI a urmărit stabilizarea balanței de plăți, a sistemului bancar și a finanțelor publice. Ajustarea fiscală ulterioară a redus presiunile bugetare, dar a transferat costuri importante către populație și economie.

Citește mai mult...
Criza din 2008 în România: dezechilibrele care au dus la acordul cu FMI și ajustarea economică

România a intrat în criza din 2008 după ani de creștere rapidă, dar și de acumulare a unor dezechilibre externe și bugetare. Retragerea capitalului străin a expus vulnerabilitățile economiei, iar acordul cu FMI a urmărit stabilizarea balanței de plăți, a sistemului bancar și a finanțelor publice. Ajustarea fiscală ulterioară a redus presiunile bugetare, dar a transferat costuri importante către populație și economie.

Citește mai mult...
Hiperinflația din Germania în 1923: cauze, mecanisme și stabilizarea monedei

Hiperinflația din Germania a rezultat din acumularea datoriilor de război, a reparațiilor și a deficitelor finanțate prin emisiune monetară. Ocuparea Ruhrului și plata rezistenței pasive au accelerat procesul, în timp ce pierderea încrederii a mărit viteza de circulație a banilor. Introducerea Rentenmark, limitarea creditării statului, reducerea cheltuielilor și disciplina fiscală au oprit prăbușirea mărcii și au creat baza stabilizării monetare.

Citește mai mult...
Hiperinflația din Germania în 1923: cauze, mecanisme și stabilizarea monedei

Hiperinflația din Germania a rezultat din acumularea datoriilor de război, a reparațiilor și a deficitelor finanțate prin emisiune monetară. Ocuparea Ruhrului și plata rezistenței pasive au accelerat procesul, în timp ce pierderea încrederii a mărit viteza de circulație a banilor. Introducerea Rentenmark, limitarea creditării statului, reducerea cheltuielilor și disciplina fiscală au oprit prăbușirea mărcii și au creat baza stabilizării monetare.

Citește mai mult...
Mugur Isărescu și politica monetară: inflație, denominarea leului și crize financiare

Mandatul lui Mugur Isărescu la BNR a traversat inflația severă a anilor ’90, restructurarea bancară, denominarea leului și criza financiară din 2008. Analiza urmărește mecanismele prin care banca centrală a folosit dobânzile, rezervele valutare și politicile de stabilizare, separând evaluările FMI de interpretările privind costurile acestor decizii.

Citește mai mult...
Mugur Isărescu și politica monetară: inflație, denominarea leului și crize financiare

Mandatul lui Mugur Isărescu la BNR a traversat inflația severă a anilor ’90, restructurarea bancară, denominarea leului și criza financiară din 2008. Analiza urmărește mecanismele prin care banca centrală a folosit dobânzile, rezervele valutare și politicile de stabilizare, separând evaluările FMI de interpretările privind costurile acestor decizii.

Citește mai mult...
Criza Argentinei și programul Milei: mecanismele ajustării fiscale, monetare și valutare

Programul economic al lui Javier Milei a întrerupt legătura dintre deficit, emisiune monetară și inflație, însă stabilizarea a avut costuri sociale importante. Inflația a scăzut, bugetul a trecut pe excedent, iar economia a revenit pe creștere. Totuși, rezervele valutare, sărăcia și dependența de finanțarea externă rămân vulnerabilități majore.

Citește mai mult...
Criza Argentinei și programul Milei: mecanismele ajustării fiscale, monetare și valutare

Programul economic al lui Javier Milei a întrerupt legătura dintre deficit, emisiune monetară și inflație, însă stabilizarea a avut costuri sociale importante. Inflația a scăzut, bugetul a trecut pe excedent, iar economia a revenit pe creștere. Totuși, rezervele valutare, sărăcia și dependența de finanțarea externă rămân vulnerabilități majore.

Citește mai mult...
Modelul DOR: cum încearcă Călin Donca să lege producătorii români de consumatori

DOR, proiectul lansat de Călin Donca, propune o rețea de magazine axată pe produse românești și contracte directe cu producători locali. Modelul poate facilita accesul la piață pentru furnizori, în timp ce consumatorii primesc o ofertă construită în jurul producției interne. Totuși, extinderea națională va depinde de logistică, costuri, controlul calității, aprovizionarea constantă și capacitatea magazinelor de a păstra prețuri competitive.

Citește mai mult...
Modelul DOR: cum încearcă Călin Donca să lege producătorii români de consumatori

DOR, proiectul lansat de Călin Donca, propune o rețea de magazine axată pe produse românești și contracte directe cu producători locali. Modelul poate facilita accesul la piață pentru furnizori, în timp ce consumatorii primesc o ofertă construită în jurul producției interne. Totuși, extinderea națională va depinde de logistică, costuri, controlul calității, aprovizionarea constantă și capacitatea magazinelor de a păstra prețuri competitive.

Citește mai mult...
Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate