STUDIU. Juridice: Constituția din 1923 și mecanismul juridic al unificării României Mari

STUDIU. Juridice: Cum a legat Constituția din 1923 unificarea statului de modernizarea economică

Cercetarea lui Mircea Duțu și a Institutului de Cercetări Juridice tratează Constituția din 1923 ca pe o operațiune de reconstrucție instituțională după extinderea teritorială din 1918. Studiul urmărește raportul dintre continuitatea Constituției din 1866 și adaptarea ei, dezbaterea asupra procedurii de adoptare, unificarea legislației și transformarea concepției despre proprietate. Rezultatul este o interpretare a Constituției ca sinteză juridică, politică și socială, cu efecte importante asupra organizării statului.

Citește mai mult
STUDIU. Czerniak: Un indicator compozit leagă prețurile locuințelor de venituri, credit și structura gospodăriilor

Czerniak și Kroszka propun o metodă de măsurare a accesibilității locuirii care depășește indicatorii de tip preț/venit sau costuri/venit. „Housing gap” clasifică gospodăriile în funcție de situația fizică a locuinței, povara costurilor, capacitatea de a obține credit și existența sprijinului extern. Aplicarea pe date EU-SILC din 27 de țări europene evidențiază rolul fondului locativ, al finanțării și al distribuției veniturilor, dar și limitele datelor disponibile.

Citește mai mult...
STUDIU. Czerniak: Cum măsoară noul indicator european diferența dintre locuința accesibilă și nevoia reală

Czerniak și Kroszka propun o metodă de măsurare a accesibilității locuirii care depășește indicatorii de tip preț/venit sau costuri/venit. „Housing gap” clasifică gospodăriile în funcție de situația fizică a locuinței, povara costurilor, capacitatea de a obține credit și existența sprijinului extern. Aplicarea pe date EU-SILC din 27 de țări europene evidențiază rolul fondului locativ, al finanțării și al distribuției veniturilor, dar și limitele datelor disponibile.

Citește mai mult...
STUDIU. Boboc-Trandas: Genul, experiența și stabilitatea firmei modifică probabilitatea migrației pentru muncă

Cercetarea autorilor Cristina Boboc-Trandas, Valentina Vasile, Simona Ghiță și Mihaela Covrig folosește un sondaj pe 500 de angajați ai IMM-urilor urbane și două modele de regresie logistică. Rezultatele leagă intenția de a emigra de gen, vârstă, educație, experiență, regiune și caracteristicile firmei. Studiul raportează coeficienți, odds ratio și teste de validare, dar nu stabilește relații cauzale și nu măsoară plecările efective din România.

Citește mai mult...
STUDIU. Boboc-Trandas: Cine ia în calcul plecarea la muncă în străinătate și ce înseamnă pentru economia României

Cercetarea autorilor Cristina Boboc-Trandas, Valentina Vasile, Simona Ghiță și Mihaela Covrig folosește un sondaj pe 500 de angajați ai IMM-urilor urbane și două modele de regresie logistică. Rezultatele leagă intenția de a emigra de gen, vârstă, educație, experiență, regiune și caracteristicile firmei. Studiul raportează coeficienți, odds ratio și teste de validare, dar nu stabilește relații cauzale și nu măsoară plecările efective din România.

Citește mai mult...
STUDIU. Barbu: Productivitatea la hectar explică decalajul agriculturii românești

O analiză economică a agriculturii românești trebuie să distingă între dotarea cu teren, volumul producției și randamentul resurselor. Studiul lui Cristian Marian Barbu face această separare printr-o comparație istorică și europeană. Datele indică o creștere a producției în anumite perioade, dar și un decalaj persistent la hectar, o fragmentare severă a exploatațiilor și un deficit al comerțului agroalimentar în 2010. Lucrarea discută mecanismele care întrețin această performanță redusă.

Citește mai mult...
STUDIU. Barbu: Agricultura României a avut potențial, dar nu și productivitatea mitizată

O analiză economică a agriculturii românești trebuie să distingă între dotarea cu teren, volumul producției și randamentul resurselor. Studiul lui Cristian Marian Barbu face această separare printr-o comparație istorică și europeană. Datele indică o creștere a producției în anumite perioade, dar și un decalaj persistent la hectar, o fragmentare severă a exploatațiilor și un deficit al comerțului agroalimentar în 2010. Lucrarea discută mecanismele care întrețin această performanță redusă.

Citește mai mult...
Amnistie în construcții, valabilă doar un an. Proprietarii au termen până la 25 august 2027 să intre în legalitate. După această dată, costurile pot deveni exorbitante

România traversează o perioadă excepțională în domeniul construcțiilor. Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026, oferă proprietarilor care au construit fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia o oportunitate limitată de a-și reglementa situația juridică. Termenul este de numai un an, până la 25 august 2027, iar cei care amână […]

Citește mai mult...

România traversează o perioadă excepțională în domeniul construcțiilor. Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026, oferă proprietarilor care au construit fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia o oportunitate limitată de a-și reglementa situația juridică. Termenul este de numai un an, până la 25 august 2027, iar cei care amână […]

Citește mai mult...
STUDIU. Matusitz: cum transformă platformele digitale propaganda în arhive comportamentale

Analiza lui Jonathan Matusitz și Cristina Plamadeala examinează legătura dintre propaganda de pe rețelele sociale și „dossierveillance”, experiența psihologică a faptului că datele și exprimarea proprie pot fi urmărite, arhivate și reevaluate. Studiul susține că aceleași infrastructuri digitale pot convinge, clasifica și disciplina utilizatorii, fără ca reacțiile acestora să fie uniforme. Oamenii se autocenzurează uneori, dar pot și negocia, rezista sau folosi strategic vizibilitatea online.

Citește mai mult...
STUDIU. Matusitz: cum transformă platformele digitale propaganda în arhive comportamentale

Analiza lui Jonathan Matusitz și Cristina Plamadeala examinează legătura dintre propaganda de pe rețelele sociale și „dossierveillance”, experiența psihologică a faptului că datele și exprimarea proprie pot fi urmărite, arhivate și reevaluate. Studiul susține că aceleași infrastructuri digitale pot convinge, clasifica și disciplina utilizatorii, fără ca reacțiile acestora să fie uniforme. Oamenii se autocenzurează uneori, dar pot și negocia, rezista sau folosi strategic vizibilitatea online.

Citește mai mult...
STUDIU. Toader: Sectorul porcin crește ca venituri, dar rămâne dependent de importuri și expus riscului sanitar

O analiză bazată pe date publice descrie o evoluție aparent contradictorie a creșterii porcilor în România: cifra de afaceri și profitul agregat au crescut în 2023, însă baza productivă rămâne vulnerabilă, iar importurile au o pondere majoră în aprovizionarea pieței. Studiul urmărește companiile active, angajații, veniturile, profitul și distribuția geografică, fără a construi un model cauzal pentru factorii care au determinat rezultatele.

Citește mai mult...
STUDIU. Toader: Creșterea porcilor a depășit 510 milioane de euro cifră de afaceri în 2023

O analiză bazată pe date publice descrie o evoluție aparent contradictorie a creșterii porcilor în România: cifra de afaceri și profitul agregat au crescut în 2023, însă baza productivă rămâne vulnerabilă, iar importurile au o pondere majoră în aprovizionarea pieței. Studiul urmărește companiile active, angajații, veniturile, profitul și distribuția geografică, fără a construi un model cauzal pentru factorii care au determinat rezultatele.

Citește mai mult...
STUDIU. Miclean: pesticidele organoclorurate trec din furaje în lapte, dar nivelurile rămân sub limitele legale

O cercetare publicată în Sustainability a urmărit circulația pesticidelor organoclorurate prin zece ferme mici de vaci din zona Baia Mare. Compușii au fost identificați în sol, apă, furaje și lapte, iar autorii au calculat transferul către lapte și expunerea alimentară a animalelor. Niciuna dintre probe nu a depășit limitele europene aplicabile, însă variația factorilor de transfer arată că persistența chimică și acumularea biologică nu pot fi evaluate doar prin concentrația măsurată într-o singură matrice.

Citește mai mult...
STUDIU. Miclean: pesticidele organoclorurate trec din furaje în lapte, dar nivelurile rămân sub limitele legale

O cercetare publicată în Sustainability a urmărit circulația pesticidelor organoclorurate prin zece ferme mici de vaci din zona Baia Mare. Compușii au fost identificați în sol, apă, furaje și lapte, iar autorii au calculat transferul către lapte și expunerea alimentară a animalelor. Niciuna dintre probe nu a depășit limitele europene aplicabile, însă variația factorilor de transfer arată că persistența chimică și acumularea biologică nu pot fi evaluate doar prin concentrația măsurată într-o singură matrice.

Citește mai mult...
STUDIU. Rapagnà: cum este organizată infrastructura datelor despre bolile animalelor în România

Un raport tehnic al EFSA arată cine gestionează în România datele despre efective, exploatații și bolile animalelor. Analiza nu măsoară pierderi economice sau incidența bolilor, ci identifică sursele instituționale și relațiile dintre ele. Rezultatul este o hartă administrativă a informației relevante pentru pesta porcină africană, gripa aviară și dermatoza nodulară contagioasă, într-un sistem pe care EFSA îl descrie ca încă nearmonizat și predominant dependent de schimburi de fișiere.

Citește mai mult...
STUDIU. Rapagnà: cum este organizată infrastructura datelor despre bolile animalelor în România

Un raport tehnic al EFSA arată cine gestionează în România datele despre efective, exploatații și bolile animalelor. Analiza nu măsoară pierderi economice sau incidența bolilor, ci identifică sursele instituționale și relațiile dintre ele. Rezultatul este o hartă administrativă a informației relevante pentru pesta porcină africană, gripa aviară și dermatoza nodulară contagioasă, într-un sistem pe care EFSA îl descrie ca încă nearmonizat și predominant dependent de schimburi de fișiere.

Citește mai mult...
STUDIU. Cosma: Lanțurile alimentare germane depind de munca sezonieră vulnerabilă a românilor

Cercetarea lui Valer Simion Cosma, Cornel Ban și D. O. Gabor analizează munca sezonieră a românilor în agricultura germană în timpul pandemiei. Pe baza a 25 de interviuri, observații de teren și analiză documentară, studiul descrie mecanismele care mențin lucrătorii într-o poziție slabă de negociere: venituri rurale reduse, contracte opace, control administrativ limitat și dependența fermelor de o forță de muncă flexibilă. Rezultatele nu descriu toate fermele, ci un caz calitativ concentrat pe regiuni cu migrație intensă.

Citește mai mult...
STUDIU. Cosma: Lanțurile alimentare germane depind de munca sezonieră vulnerabilă a românilor

Cercetarea lui Valer Simion Cosma, Cornel Ban și D. O. Gabor analizează munca sezonieră a românilor în agricultura germană în timpul pandemiei. Pe baza a 25 de interviuri, observații de teren și analiză documentară, studiul descrie mecanismele care mențin lucrătorii într-o poziție slabă de negociere: venituri rurale reduse, contracte opace, control administrativ limitat și dependența fermelor de o forță de muncă flexibilă. Rezultatele nu descriu toate fermele, ci un caz calitativ concentrat pe regiuni cu migrație intensă.

Citește mai mult...
STUDIU. Mihalache: degradarea solurilor reduce potențialul productiv și ridică riscuri economice

Resursele de sol ale României sunt supuse unor presiuni care afectează simultan productivitatea agricolă, apa, biodiversitatea și calitatea mediului. Studiul semnat de M. Mihalache, Leonard Ilie și Doru Ioan Marin inventariază principalii factori limitativi, de la secetă și eroziune până la salinizare, acidifiere și compactare. Analiza nu este un model economic al pierderilor, dar oferă repere importante pentru înțelegerea riscurilor pe care degradarea solurilor le transferă către producție și gestionarea resurselor.

Citește mai mult...
STUDIU. Mihalache: degradarea solurilor reduce potențialul productiv și ridică riscuri economice

Resursele de sol ale României sunt supuse unor presiuni care afectează simultan productivitatea agricolă, apa, biodiversitatea și calitatea mediului. Studiul semnat de M. Mihalache, Leonard Ilie și Doru Ioan Marin inventariază principalii factori limitativi, de la secetă și eroziune până la salinizare, acidifiere și compactare. Analiza nu este un model economic al pierderilor, dar oferă repere importante pentru înțelegerea riscurilor pe care degradarea solurilor le transferă către producție și gestionarea resurselor.

Citește mai mult...
Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate