Cum schimbă migrația interpretarea PIB-ului pe locuitor în România

Călin Georgescu despre anularea alegerilor: justiția nu se face la televizor, iar încrederea contează pentru economie

Diferența dintre populația după domiciliu și populația rezidentă schimbă modul în care este interpretat PIB-ul pe locuitor în România. Un exercițiu ipotetic arată cum ar crește indicatorul dacă producția internă ar fi raportată la un număr mai mic de persoane, fără ca rezultatul să devină o statistică oficială. Analiza explică și de ce emigrarea poate face România să pară mai bogată statistic, dar mai vulnerabilă prin pierderea forței de muncă, a contribuabililor și a capitalului uman.

Citește mai mult
Dopamina, statutul și puterea politică: ce știm și ce nu știm despre deciziile liderilor

Expresia „beția puterii” descrie schimbări de comportament observate la unii lideri, dar știința nu permite explicații simpliste despre dopamină și dependență. Cercetările indică mecanisme prin care recompensa, statutul, lipsa feedbackului și responsabilitatea redusă pot influența deciziile politice, fără a demonstra cauze neurologice pentru un politician concret.

Citește mai mult...
Cazul Călin Georgescu și costul economic al crizei de încredere

Expresia „beția puterii” descrie schimbări de comportament observate la unii lideri, dar știința nu permite explicații simpliste despre dopamină și dependență. Cercetările indică mecanisme prin care recompensa, statutul, lipsa feedbackului și responsabilitatea redusă pot influența deciziile politice, fără a demonstra cauze neurologice pentru un politician concret.

Citește mai mult...
Anularea alegerilor și degradarea instituțională: mecanismul prin care excepția poate deveni regulă

Anularea alegerilor poate fi analizată și prin mecanismele studiate de științele sociale: transmiterea comportamentului de la vârful organizației, normalizarea devianței și importanța procedurilor pentru legitimitatea instituțiilor. Aceste mecanisme nu dovedesc automat că un singur episod a cauzat toate problemele ulterioare. Ele oferă însă un cadru plauzibil pentru a înțelege cum se pot deplasa limitele informale ale puterii și cum poate fi afectată încrederea cetățenilor.

Citește mai mult...
Călin Georgescu, prezumția de nevinovăție și criza de încredere în instituții

Anularea alegerilor poate fi analizată și prin mecanismele studiate de științele sociale: transmiterea comportamentului de la vârful organizației, normalizarea devianței și importanța procedurilor pentru legitimitatea instituțiilor. Aceste mecanisme nu dovedesc automat că un singur episod a cauzat toate problemele ulterioare. Ele oferă însă un cadru plauzibil pentru a înțelege cum se pot deplasa limitele informale ale puterii și cum poate fi afectată încrederea cetățenilor.

Citește mai mult...
De ce importurile de produse lactate au depășit de trei ori exporturile României în 2025

România a importat în 2025 produse lactate de aproape un miliard de euro și a exportat circa 300 de milioane. Dezechilibrul reflectă nu doar producția de lapte, ci și limitele colectării, procesării și comercializării produselor cu valoare adăugată mai mare. Analiza arată de ce resursele agricole interne nu se transformă automat în exporturi și de ce datele comerciale trebuie interpretate și prin prisma pieței unice europene.

Citește mai mult...
TCE Agricultura își promovează snackurile produse într-un sistem integrat la RO.aliment SHOW 2026

România a importat în 2025 produse lactate de aproape un miliard de euro și a exportat circa 300 de milioane. Dezechilibrul reflectă nu doar producția de lapte, ci și limitele colectării, procesării și comercializării produselor cu valoare adăugată mai mare. Analiza arată de ce resursele agricole interne nu se transformă automat în exporturi și de ce datele comerciale trebuie interpretate și prin prisma pieței unice europene.

Citește mai mult...
Inflația cumulată în România și zona euro: 47,8% față de 22,9% în perioada 2020–2025

Între 2020 și 2025, prețurile au crescut cu aproximativ 47,8% în România, față de 22,9% în zona euro. Diferența reflectă nu doar șocurile externe, ci și politicile fiscale, cererea internă și vulnerabilitățile structurale ale economiei românești.

Citește mai mult...
Cum s-a prăbușit lira turcească și cum ajunge deprecierea monedei în prețuri

Între 2020 și 2025, prețurile au crescut cu aproximativ 47,8% în România, față de 22,9% în zona euro. Diferența reflectă nu doar șocurile externe, ci și politicile fiscale, cererea internă și vulnerabilitățile structurale ale economiei românești.

Citește mai mult...
Pensiile de serviciu din România: beneficiari, formule de calcul și limitele reformei din 2026

Pensiile de serviciu rămân una dintre cele mai controversate teme economice și sociale. Datele disponibile arată diferențe importante între categorii, iar reforma din 2026 modifică formulele și condițiile de pensionare, fără să elimine complet perioadele de tranziție sau protecția drepturilor deja dobândite.

Citește mai mult...
Criza din 2008 în România: cum au lovit recesiunea, creditarea și austeritatea antreprenorii

Pensiile de serviciu rămân una dintre cele mai controversate teme economice și sociale. Datele disponibile arată diferențe importante între categorii, iar reforma din 2026 modifică formulele și condițiile de pensionare, fără să elimine complet perioadele de tranziție sau protecția drepturilor deja dobândite.

Citește mai mult...
Cum au apărut primele monede și ce mecanisme economice au pus în mișcare

Primele monede nu au fost doar obiecte metalice, ci instrumente economice care au redus incertitudinea schimburilor. Standardizarea greutății și marca emitentului au simplificat evaluarea metalelor, plata soldaților și colectarea taxelor. De la electrumul lydian la monedele grecești, aceste piese au susținut comerțul pe distanțe mari și au consolidat autoritatea politică. Totuși, informațiile despre începuturile monetare rămân incomplete, iar motivele exacte ale invenției nu pot fi stabilite fără rezerve.

Citește mai mult...
Germania 1923: ce a însemnat hiperinflația pentru afaceri și cum a fost refăcută moneda

Primele monede nu au fost doar obiecte metalice, ci instrumente economice care au redus incertitudinea schimburilor. Standardizarea greutății și marca emitentului au simplificat evaluarea metalelor, plata soldaților și colectarea taxelor. De la electrumul lydian la monedele grecești, aceste piese au susținut comerțul pe distanțe mari și au consolidat autoritatea politică. Totuși, informațiile despre începuturile monetare rămân incomplete, iar motivele exacte ale invenției nu pot fi stabilite fără rezerve.

Citește mai mult...
Repausul săptămânal: cum a ajuns duminica zi liberă în Europa și în România

Duminica liberă nu este doar rezultatul programului modern de lucru. Ea s-a format prin suprapunerea tradiției creștine, legislației romane, normelor medievale și dreptului muncii. În timp, o practică religioasă a devenit o instituție socială și un drept al salariatului. Modelul actual păstrează această moștenire, dar admite excepții pentru activitățile care nu pot fi întrerupte, astfel încât repausul săptămânal să poată fi acordat și în alte zile.

Citește mai mult...
De la criza fiscală din 1789 la marile schimbări politice ale Europei

Duminica liberă nu este doar rezultatul programului modern de lucru. Ea s-a format prin suprapunerea tradiției creștine, legislației romane, normelor medievale și dreptului muncii. În timp, o practică religioasă a devenit o instituție socială și un drept al salariatului. Modelul actual păstrează această moștenire, dar admite excepții pentru activitățile care nu pot fi întrerupte, astfel încât repausul săptămânal să poată fi acordat și în alte zile.

Citește mai mult...
De ce grâul de la Constanța a crescut în timp ce rapița și floarea-soarelui s-au ieftinit

Piața cerealelor de la Constanța a evoluat diferit în intervalul 25 septembrie–2 octombrie. Grâul a crescut, susținut de exporturi și de deprecierea leului, în timp ce rapița și floarea-soarelui au fost afectate de oferta locală și de scăderile de pe bursele europene.

Citește mai mult...
Brăila a recoltat 514.268 de tone de grâu în sezonul agricol 2026

Piața cerealelor de la Constanța a evoluat diferit în intervalul 25 septembrie–2 octombrie. Grâul a crescut, susținut de exporturi și de deprecierea leului, în timp ce rapița și floarea-soarelui au fost afectate de oferta locală și de scăderile de pe bursele europene.

Citește mai mult...
Cum a reactivat raportul USDA cererea pentru cereale pe piețele internaționale

Creșterea peste așteptări a stocurilor americane de porumb a redus cotațiile la Chicago și a încurajat importatorii să revină pe piață. Arabia Saudită, Iordania, Tunisia, Taiwan și Coreea de Sud au lansat licitații sau au încheiat achiziții pentru grâu, orz și porumb.

Citește mai mult...
Tensiunile din Marea Neagră și vremea extremă au alimentat scumpirea cerealelor pe piețele internaționale

Creșterea peste așteptări a stocurilor americane de porumb a redus cotațiile la Chicago și a încurajat importatorii să revină pe piață. Arabia Saudită, Iordania, Tunisia, Taiwan și Coreea de Sud au lansat licitații sau au încheiat achiziții pentru grâu, orz și porumb.

Citește mai mult...
Cum se calculează avansul APIA 2026 la ovine și caprine: 9,495 euro pe cap

Crescătorii de ovine și caprine pot primi, în avans, 75% din cuantumul de 12,66 euro stabilit pentru intervenția PD-24. Rezultă 9,495 euro pe animal, iar efectivul eligibil influențează decisiv suma încasată de fiecare fermă.

Citește mai mult...
Consumul local și capitalul agricol: cum ar putea o schimbare de 10% să susțină fermele

Crescătorii de ovine și caprine pot primi, în avans, 75% din cuantumul de 12,66 euro stabilit pentru intervenția PD-24. Rezultă 9,495 euro pe animal, iar efectivul eligibil influențează decisiv suma încasată de fiecare fermă.

Citește mai mult...
Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate