România, una dintre marile țări agricole ale Uniunii Europene, a ajuns să cheltuiască anual sume uriașe pentru carne de porc, porci vii și produse din carne provenite din import. Într-o estimare mai largă a întregului lanț, vorbim de aproximativ 1,5 miliarde de euro. Paradoxul economic este evident: România produce milioane de tone de grâu și […]

De aproape un deceniu, România stă practic pe aceeași treaptă a ratingurilor suverane: BBB- la S&P și Fitch și Baa3 la Moody’s. Este ultima zonă a categoriei „investment grade”, imediat înainte ca obligațiunile statului să intre în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”. Această stabilitate aparentă nu trebuie confundată însă cu sănătatea finanțelor publice. În ultimii […]

TAROM este unul dintre cele mai bune exemple ale modului în care lipsa unei strategii economice, managementul instabil și intervenția politică pot transforma un activ național într-o companie care supraviețuiește din restructurări, vânzări de active și ajutor public. Paradoxul este evident: piața românească de transport aerian a crescut puternic, dar compania națională s-a contractat. În […]

Modelul keynesian susține că, într-o economie cu resurse neutilizate, creșterea cheltuielilor poate stimula cererea agregată, producția și ocuparea forței de muncă. Statul investește, banii ajung în salarii și profituri, acestea generează consum, iar consumul stimulează noi investiții și locuri de muncă. În România însă apare o problemă fundamentală: o parte importantă a cererii suplimentare nu […]

Într-o economie există o cantitate limitată de capital disponibil pentru creditare și investiții. Companiile au nevoie de bani pentru fabrici, utilaje, tehnologii și extinderea producției. Populația are nevoie de credite pentru locuințe și investiții. Dar pe aceeași piață vine și statul. Atunci când statul are deficite bugetare mari, acesta trebuie să se împrumute. Emite titluri […]

Statul român se împrumută din exterior, dar o parte foarte importantă a finanțării sale vine chiar din interiorul economiei românești. Primul mare creditor este sistemul bancar. OECD arată că, la sfârșitul primului trimestru din 2025, expunerea directă a băncilor din România față de stat, prin credite și titluri de stat, ajunsese la aproximativ 27% din […]

Postarea lui Cornel Ban pe platforma Substack, valorificând cercetările recente ale cercetătoarei Álma Polyák, oferă o perspectivă clară asupra următoarei etape din expansiunea vehiculelor electrice chinezești. Producătorii auto din China trec rapid de la statutul de simpli exportatori la cel de fabricanți transnaționali cu capacități productive instalate direct în străinătate. Miza reală a acestui proces […]

BUCUREȘTI — Aproape două treimi dintre firmele participante la Barometrul Construcțiilor 2026 plasează principala responsabilitate pentru criza energetică din România în zona Guvernului, a instituțiilor statului și a clasei politice, potrivit cercetării realizate de Institutul pentru Politici Economice și Publice (IPEP) în septembrie 2026. La întrebarea deschisă „Cine considerați că este principalul responsabil pentru criza […]

Diferența dintre economiile prospere și cele care rămân furnizoare de muncă ieftină și materii prime nu se construiește într-un singur an. Ea începe cu zeci de ani înainte, în școli, universități și laboratoare. România investește dramatic mai puțin în această infrastructură intelectuală. Potrivit OECD, cheltuielile pentru educație, de la nivel primar până la cel universitar, […]

Economia evoluționistă pornește de la o idee simplă, dar cu implicații majore: economia nu este o mașină care revine permanent la echilibru, ci un sistem viu, în schimbare continuă, format din oameni, firme, instituții și tehnologii care învață, se adaptează și se transformă. Această perspectivă explică și de ce economia evoluționistă nu s-a construit în […]