David Ricardo și economia clasică: avantajul comparativ, distribuția bogăției și comerțul internațional

Andy Burnham este deschis unei scuze oficiale pentru rolul Marii Britanii în comerțul transatlantic cu sclavi

David Ricardo a legat valoarea, salariile, profiturile și renta funciară de distribuția bogăției între clase. Teoria avantajului comparativ rămâne una dintre cele mai influente explicații ale comerțului internațional. Totuși, aplicarea sa contemporană cere atenție la diferențele dintre câștigurile agregate și efectele asupra lucrătorilor, sectoarelor și regiunilor. Pentru România, ideile sale pot clarifica atât beneficiile integrării comerciale, cât și nevoia unor investiții capabile să susțină productivitatea și distribuirea mai largă a veniturilor.

Citește mai mult
Cum s-a transformat insolvența Ueno Bank într-o criză financiară și politică în Paraguay

Prăbușirea Ueno Bank a combinat vulnerabilități financiare, expuneri către entități afiliate și finanțare publică semnificativă. Criza a dus la demiterea președintelui Santiago Peña, anchete penale și întrebări privind soliditatea instituțiilor paraguayene.

Citește mai mult...
Conflictul Agronicula–MADR: cronologia unei dispute privind proprietatea și finanțarea AFIR

Prăbușirea Ueno Bank a combinat vulnerabilități financiare, expuneri către entități afiliate și finanțare publică semnificativă. Criza a dus la demiterea președintelui Santiago Peña, anchete penale și întrebări privind soliditatea instituțiilor paraguayene.

Citește mai mult...
Ce indică debitul suplimentar de 1.860 de tone pe oră gestionat de ELCEN în București

ELCEN spune că introduce suplimentar 1.860 de tone de apă fierbinte pe oră pentru a compensa pierderile din rețeaua Termoenergetica. Valoarea depășește nivelurile contractuale și pe cel prevăzut pentru avarii la CET București Sud, potrivit companiei.

Citește mai mult...
ELCEN anunță un debit suplimentar de 1,86 milioane de litri pe oră pentru compensarea pierderilor din termoficare

ELCEN spune că introduce suplimentar 1.860 de tone de apă fierbinte pe oră pentru a compensa pierderile din rețeaua Termoenergetica. Valoarea depășește nivelurile contractuale și pe cel prevăzut pentru avarii la CET București Sud, potrivit companiei.

Citește mai mult...
Deficitul bugetar s-a redus cu peste 24 de miliarde de lei. Ținta pentru finalul anului depinde de banii din PNRR

România a încheiat primele nouă luni din 2026 cu un deficit bugetar de 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din produsul intern brut. În aceeași perioadă a anului trecut, diferența dintre cheltuielile și veniturile statului ajunsese la 102,47 miliarde de lei, adică 5,31% din PIB. Deficitul s-a redus astfel cu 24,17 miliarde de lei. […]

Citește mai mult...

România a încheiat primele nouă luni din 2026 cu un deficit bugetar de 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din produsul intern brut. În aceeași perioadă a anului trecut, diferența dintre cheltuielile și veniturile statului ajunsese la 102,47 miliarde de lei, adică 5,31% din PIB. Deficitul s-a redus astfel cu 24,17 miliarde de lei. […]

Citește mai mult...
Vânzările din magazine au scăzut cu 4,6% în primele nouă luni. Produsele nealimentare au avut cel mai mare recul

Volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 4,6% în România în primele nouă luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Scăderea a cuprins toate cele trei categorii principale urmărite. Produsele nealimentare au înregistrat cel mai mare recul, de 5,4%, urmate de alimente, băuturi și tutun, cu un minus de 4%. […]

Citește mai mult...

Volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 4,6% în România în primele nouă luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Scăderea a cuprins toate cele trei categorii principale urmărite. Produsele nealimentare au înregistrat cel mai mare recul, de 5,4%, urmate de alimente, băuturi și tutun, cu un minus de 4%. […]

Citește mai mult...
România a importat bunuri de peste 100 de miliarde de euro în nouă luni. Deficitul comercial a ajuns la 25,5 miliarde

România a importat bunuri în valoare de 100,81 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2026, în timp ce exporturile au însumat 75,27 miliarde de euro. Diferența dintre cele două a dus deficitul comercial la peste 25,5 miliarde de euro, cu aproape 884 de milioane de euro mai mult decât în aceeași perioadă […]

Citește mai mult...

România a importat bunuri în valoare de 100,81 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2026, în timp ce exporturile au însumat 75,27 miliarde de euro. Diferența dintre cele două a dus deficitul comercial la peste 25,5 miliarde de euro, cu aproape 884 de milioane de euro mai mult decât în aceeași perioadă […]

Citește mai mult...
STUDIU. Aceleanu: suprafața ecologică a României converge, dar competitivitatea depinde de costuri, cerere și valoare adăugată

O analiză publicată de Mirela Ionela Aceleanu în Sustainability examinează agricultura ecologică românească prin prisma competitivității, sustenabilității și convergenței europene. Datele pentru 2005–2012 indică o creștere a ponderii terenurilor ecologice din România de la 0,7% la 2,1%, în timp ce media europeană din 2012 era de 5,7%. Studiul arată că dinamica suprafețelor nu este suficientă: productivitatea, structura exporturilor, costurile de conversie și cererea internă determină capacitatea fermelor de a transforma potențialul ecologic în performanță economică.

Citește mai mult...
STUDIU. Aceleanu: agricultura ecologică poate crește competitivitatea fermelor românești, dar piața internă rămâne slabă

O analiză publicată de Mirela Ionela Aceleanu în Sustainability examinează agricultura ecologică românească prin prisma competitivității, sustenabilității și convergenței europene. Datele pentru 2005–2012 indică o creștere a ponderii terenurilor ecologice din România de la 0,7% la 2,1%, în timp ce media europeană din 2012 era de 5,7%. Studiul arată că dinamica suprafețelor nu este suficientă: productivitatea, structura exporturilor, costurile de conversie și cererea internă determină capacitatea fermelor de a transforma potențialul ecologic în performanță economică.

Citește mai mult...
De ce energia produsă de Reactorul 1 nu duce automat la facturi mai mici

Reactorul 1 de la Cernavodă a revenit în sistem după aproape trei luni, însă energia produsă nu elimină deficitul României. Expertul Ciprian Cherciu spune că repornirea reduce riscul întreruperilor controlate și limitează presiunea asupra importurilor, fără să creeze automat un excedent care să ducă la scăderea facturilor.

Citește mai mult...
Premierul și ministrul Energiei au vizitat Cernavodă; Guvernul așteaptă analiza pentru Unitatea 2

Reactorul 1 de la Cernavodă a revenit în sistem după aproape trei luni, însă energia produsă nu elimină deficitul României. Expertul Ciprian Cherciu spune că repornirea reduce riscul întreruperilor controlate și limitează presiunea asupra importurilor, fără să creeze automat un excedent care să ducă la scăderea facturilor.

Citește mai mult...
Ce schimbă economic linia electrică Vulcănești–Chișinău pentru Republica Moldova

Noua interconexiune de 400 kV oferă Republicii Moldova o rută directă pentru energia din România și de pe piața europeană. Proiectul poate transporta peste jumătate din consumul național, dar informațiile disponibile nu permit încă evaluarea efectului asupra prețurilor sau a consumului.

Citește mai mult...
Repornirea Reactorului 1 de la Cernavodă: efectele asupra importurilor, consumului și facturilor

Noua interconexiune de 400 kV oferă Republicii Moldova o rută directă pentru energia din România și de pe piața europeană. Proiectul poate transporta peste jumătate din consumul național, dar informațiile disponibile nu permit încă evaluarea efectului asupra prețurilor sau a consumului.

Citește mai mult...
De ce reacția alegătorilor americani poate schimba economia investițiilor în AI

Rezultatele alegerilor americane intermediare au amplificat opoziția față de centrele de date și au pus sub presiune ipotezele care susțin boomul AI. Pentru investitori, miza nu este doar acceptarea socială a tehnologiei, ci și viabilitatea economică a infrastructurii construite pe datorie, a cererii estimate și a evaluărilor actuale.

Citește mai mult...
Alegerile americane, invocate în explicațiile pentru scăderile bursiere din sectorul AI

Rezultatele alegerilor americane intermediare au amplificat opoziția față de centrele de date și au pus sub presiune ipotezele care susțin boomul AI. Pentru investitori, miza nu este doar acceptarea socială a tehnologiei, ci și viabilitatea economică a infrastructurii construite pe datorie, a cererii estimate și a evaluărilor actuale.

Citește mai mult...
Cum a crescut datoria publică a României cu 25 de miliarde de lei într-o lună

Datoria administrației publice a României a trecut de 1.230 de miliarde de lei în august 2026, după un avans lunar de 25 de miliarde. Datele Ministerului Finanțelor indică majorări atât pentru datoria centrală, cât și pentru cea locală, iar ponderea în PIB a urcat la 61,1%.

Citește mai mult...
Finanțele: datoria administrației publice a crescut cu 25 de miliarde de lei în august

Datoria administrației publice a României a trecut de 1.230 de miliarde de lei în august 2026, după un avans lunar de 25 de miliarde. Datele Ministerului Finanțelor indică majorări atât pentru datoria centrală, cât și pentru cea locală, iar ponderea în PIB a urcat la 61,1%.

Citește mai mult...
Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate