Analiza publicată de Constantin Ciornei, Bogdan-Ionuț Pleșca și Daniela Lupăștean examinează transformarea protecției forestiere din România. Studiul leagă alegerea pesticidelor de trei variabile esențiale: eficiența împotriva dăunătorilor, costul pierderilor de masă lemnoasă și riscul pentru mediu. Seria de date pentru 2008-2023 arată dominația produselor selective, dar și reveniri punctuale ale tratamentelor biologice. Autorii descriu limitele tranziției către metode nechimice, inclusiv accesul redus la produse și lipsa unor înlocuitori omologați.

Ministerul Energiei ia în calcul extinderea programului prin care gospodăriile cu venituri reduse primesc sprijin pentru plata facturilor la electricitate. Ministrul Dumitru Chisăliță a declarat pe 9 noiembrie că sunt analizate modificări ale plafoanelor de venit, astfel încât de ajutor să poată beneficia și persoane care depășesc limitele actuale. Suma discutată până acum este de […]

Noua centrală electrică pe gaze de la Iernut ar putea fi conectată la Sistemul Energetic Național în primele trei luni din 2027. Romgaz estimează că exploatarea comercială ar putea începe în jurul jumătății anului, după parcurgerea probelor tehnice. Calendarul a fost prezentat pe 9 noiembrie de directorul general adjunct al companiei, Aristotel Jude, care a […]

România a încheiat primele nouă luni din 2026 cu un deficit comercial de 25,537 miliarde de euro, cu aproape 884 de milioane de euro mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Datele Institutului Național de Statistică arată că atât exporturile, cât și importurile au crescut, însă valoarea bunurilor cumpărate din străinătate a depășit […]

Analiza publicată de Constantin Ciornei, Bogdan-Ionuț Pleșca și Daniela Lupăștean urmărește mecanismele care au schimbat protecția pădurilor din România: eficiența imediată a pesticidelor, efectele ecologice, rezistența insectelor, costul pierderilor de masă lemnoasă și restricțiile certificării FSC. Pentru 2008-2023, autorii raportează 192.656 de hectare tratate împotriva defoliatorilor, cu o dominanță clară a produselor de dereglare a metamorfozei.

Sălajul a livrat pe piețele externe 1.246 de tone de produse de origine animală în perioada 1 ianuarie–15 octombrie 2026. Importurile au însumat 22,23 de tone, iar diferența a fost susținută în principal de exporturile de carne de ovine și caprine și de miere.

Alegerea produselor agricole românești poate susține cererea pentru producția locală și veniturile producătorilor. Efectul asupra locurilor de muncă depinde însă de preț, calitate, disponibilitate, sezonalitate și competitivitate, nu doar de mesajul patriotismului economic.

Alegerea unei destinații din România poate păstra cheltuielile în economia locală și poate susține afaceri, locuri de muncă și investiții. Efectul nu este însă automat: turiștii compară prețuri, calitate, accesibilitate și sezonalitate. Patriotismul economic în turism funcționează durabil doar atunci când oferta internă devine competitivă.

Piața produselor tradiționale din România este analizată în studiu ca o piață alternativă, cu cerere vizibilă, ofertă incipient profesionalizată și reguli încă instabile. Bogdan Iancu și Vintilă Mihăilescu urmăresc modul în care publicitatea și politicile de reglementare transformă tradiția în valoare economică. Cercetarea arată că autenticitatea nu este o caracteristică univocă a produsului, ci o construcție alimentată de memorie, sănătate, localizare și identificarea producătorului.

David Ricardo a legat valoarea, salariile, profiturile și renta funciară de distribuția bogăției între clase. Teoria avantajului comparativ rămâne una dintre cele mai influente explicații ale comerțului internațional. Totuși, aplicarea sa contemporană cere atenție la diferențele dintre câștigurile agregate și efectele asupra lucrătorilor, sectoarelor și regiunilor. Pentru România, ideile sale pot clarifica atât beneficiile integrării comerciale, cât și nevoia unor investiții capabile să susțină productivitatea și distribuirea mai largă a veniturilor.