STUDIU. DRECIN: De la creditul cămătăresc la instituțiile bancare ale statului român

STUDIU. DRECIN: Cum a încercat epoca lui Cuza să pună bazele finanțelor moderne

Mihai D. Drecin reconstruiește mecanismele prin care creditul a trecut de la rețele comerciale și case cămătărești la instituții bancare cu rol public. Studiul urmărește destinația împrumuturilor, structura capitalului, costul finanțării și cauzele falimentului Băncii Naționale a Moldovei. În centrul analizei se află dilema dintre capitalul autohton și cel străin, precum și încercarea statului de a mobiliza economiile pentru dezvoltare.

Citește mai mult
STUDIU. Romania: Alocarea patrimoniului și finanțarea Palatului Pionierilor în economia politică a comunismului

O cercetare publicată în 2020 examinează Palatul Cotroceni ca instituție și activ al statului în perioada comunistă. Ioana Drăgulin și Muzeul Național Cotroceni urmăresc succesiunea deciziilor: preluarea bunurilor regale, repartizarea inventarului către instituții, finanțarea amenajărilor și deschiderea palatului pentru organizațiile de pionieri. Studiul nu evaluează randamente economice moderne, ci arată cum resursele materiale și simbolice au fost reorganizate pentru a susține o strategie de legitimare politică.

Citește mai mult...
STUDIU. Romania: Cum a devenit Palatul Cotroceni un instrument de propagandă și de mobilizare a resurselor

O cercetare publicată în 2020 examinează Palatul Cotroceni ca instituție și activ al statului în perioada comunistă. Ioana Drăgulin și Muzeul Național Cotroceni urmăresc succesiunea deciziilor: preluarea bunurilor regale, repartizarea inventarului către instituții, finanțarea amenajărilor și deschiderea palatului pentru organizațiile de pionieri. Studiul nu evaluează randamente economice moderne, ci arată cum resursele materiale și simbolice au fost reorganizate pentru a susține o strategie de legitimare politică.

Citește mai mult...
STUDIU. Smallenbroek: Cum se transmit între generații costurile crizei locuirii din UE

Criza locuirii nu se reduce la prețul unei case sau la nivelul chiriei. Analiza Joint Research Centre urmărește relația dintre vârstă, generație, venit și tipul problemei locative. Rezultatele indică o deteriorare structurală a accesului tinerilor la proprietate, o povară mai mare a chiriilor și forme distincte de precaritate în statele membre. Metodologia se bazează pe comparații între generații și pe clasificarea simultană a problemelor raportate de gospodării.

Citește mai mult...
STUDIU. Smallenbroek: Locuința accesibilă devine tot mai greu de atins pentru tinerii europeni

Criza locuirii nu se reduce la prețul unei case sau la nivelul chiriei. Analiza Joint Research Centre urmărește relația dintre vârstă, generație, venit și tipul problemei locative. Rezultatele indică o deteriorare structurală a accesului tinerilor la proprietate, o povară mai mare a chiriilor și forme distincte de precaritate în statele membre. Metodologia se bazează pe comparații între generații și pe clasificarea simultană a problemelor raportate de gospodării.

Citește mai mult...
STUDIU. David: Cum se combină migrația, natalitatea și ocuparea în economia României

O analiză publicată în 2026 urmărește mecanismele prin care declinul demografic modifică oferta de muncă din România. Autorii combină literatura de specialitate, comparația cu tendințele europene și statistici Eurostat și INS. Rezultatele indică o populație în scădere, îmbătrânire accelerată și rate de ocupare mai mici în rural decât în urban. Deși soldul migrației a devenit pozitiv după 2022, imigrația nu a compensat sporul natural negativ și pierderile structurale asociate natalității scăzute.

Citește mai mult...
STUDIU. David: Depopularea și îmbătrânirea schimbă profund piața muncii din România

O analiză publicată în 2026 urmărește mecanismele prin care declinul demografic modifică oferta de muncă din România. Autorii combină literatura de specialitate, comparația cu tendințele europene și statistici Eurostat și INS. Rezultatele indică o populație în scădere, îmbătrânire accelerată și rate de ocupare mai mici în rural decât în urban. Deși soldul migrației a devenit pozitiv după 2022, imigrația nu a compensat sporul natural negativ și pierderile structurale asociate natalității scăzute.

Citește mai mult...
STUDIU. Dragomir: Randamentul culturilor explică foarte puțin variația emisiilor agricole de PM

Cercetarea realizată de Carmelia Mariana Bălănică Dragomir și Cecilia Șerban testează, pe date pentru România, dacă productivitatea agricolă este liniar asociată cu emisiile de PM10 și PM2.5. Rezultatele indică o relație aproape nulă: coeficientul Pearson este -0,045 pentru PM10 și -0,137 pentru PM2.5. Studiul sugerează că randamentul pe hectar nu trebuie confundat cu intensitatea poluantă a activităților agricole și evidențiază rolul tehnologiilor, inputurilor, solului și climei.

Citește mai mult...
STUDIU. Dragomir: Productivitatea agricolă nu a redus automat poluarea cu PM2.5 și PM10

Cercetarea realizată de Carmelia Mariana Bălănică Dragomir și Cecilia Șerban testează, pe date pentru România, dacă productivitatea agricolă este liniar asociată cu emisiile de PM10 și PM2.5. Rezultatele indică o relație aproape nulă: coeficientul Pearson este -0,045 pentru PM10 și -0,137 pentru PM2.5. Studiul sugerează că randamentul pe hectar nu trebuie confundat cu intensitatea poluantă a activităților agricole și evidențiază rolul tehnologiilor, inputurilor, solului și climei.

Citește mai mult...
Marius Lulea: Creșterea cheltuielilor publice fără producție suplimentară poate alimenta inflația

Marius Lulea susține că majorarea masei monetare și a cheltuielilor publice, în lipsa unei producții suplimentare, poate pune presiune asupra prețurilor. Antreprenorul și președintele Institutului pentru Politici Economice și Publice pledează pentru orientarea resurselor către companii, producție internă și investiții.

Citește mai mult...
Marius Lulea: Creșterea cheltuielilor publice fără producție suplimentară poate alimenta inflația

Marius Lulea susține că majorarea masei monetare și a cheltuielilor publice, în lipsa unei producții suplimentare, poate pune presiune asupra prețurilor. Antreprenorul și președintele Institutului pentru Politici Economice și Publice pledează pentru orientarea resurselor către companii, producție internă și investiții.

Citește mai mult...
STUDIU. Rusu: Propaganda influențează comportamentele prin controlul informației și al surselor

Un studiu publicat în 2018 în Scientific Bulletin analizează propaganda nu doar ca mesaj politic, ci ca strategie de influență socială. Maria-Lucia Rusu și Ramona Herman descriu tipurile de propagandă, rolul dezinformării, controlul surselor și folosirea rețelelor sociale pentru modelarea percepțiilor și comportamentelor. Cercetarea distinge între efecte constructive și efecte distructive și subliniază că rezultatul depinde de felul în care este gestionată informația.

Citește mai mult...
STUDIU. Rusu: Propaganda influențează comportamentele prin controlul informației și al surselor

Un studiu publicat în 2018 în Scientific Bulletin analizează propaganda nu doar ca mesaj politic, ci ca strategie de influență socială. Maria-Lucia Rusu și Ramona Herman descriu tipurile de propagandă, rolul dezinformării, controlul surselor și folosirea rețelelor sociale pentru modelarea percepțiilor și comportamentelor. Cercetarea distinge între efecte constructive și efecte distructive și subliniază că rezultatul depinde de felul în care este gestionată informația.

Citește mai mult...
STUDIU. Bâldan: Cum leagă nivelul de educație veniturile, ocuparea și randamentul economic

Lucrarea cercetează relația dintre educație și dezvoltarea economică a României printr-o analiză calitativă a literaturii și a datelor statistice. Autorii folosesc indicatori precum cheltuielile publice, distribuția studiilor superioare, ratele de ocupare, veniturile și randamentul educației. Rezultatele susțin asocierea dintre nivelul mai ridicat de educație și integrarea economică mai bună, însă metodologia nu permite atribuirea automată a tuturor diferențelor observate exclusiv educației.

Citește mai mult...
STUDIU. Bâldan: Educația susține productivitatea, veniturile și competitivitatea României

Lucrarea cercetează relația dintre educație și dezvoltarea economică a României printr-o analiză calitativă a literaturii și a datelor statistice. Autorii folosesc indicatori precum cheltuielile publice, distribuția studiilor superioare, ratele de ocupare, veniturile și randamentul educației. Rezultatele susțin asocierea dintre nivelul mai ridicat de educație și integrarea economică mai bună, însă metodologia nu permite atribuirea automată a tuturor diferențelor observate exclusiv educației.

Citește mai mult...
De ce unele țări sunt bogate, iar altele sărace? Geografia poate influența prosperitatea unei națiuni

De ce Europa Occidentală, Japonia și America de Nord au devenit unele dintre cele mai prospere regiuni ale lumii, în timp ce numeroase țări din Africa și Asia au rămas în urmă? Explicația nu ține exclusiv de politică, educație sau resurse naturale. Un studiu realizat de trei cercetători de la Universitatea Harvard și publicat de […]

Citește mai mult...

De ce Europa Occidentală, Japonia și America de Nord au devenit unele dintre cele mai prospere regiuni ale lumii, în timp ce numeroase țări din Africa și Asia au rămas în urmă? Explicația nu ține exclusiv de politică, educație sau resurse naturale. Un studiu realizat de trei cercetători de la Universitatea Harvard și publicat de […]

Citește mai mult...
Seceta care a zguduit Egiptul antic. Cum o criză climatică a contribuit la prăbușirea puterii faraonilor acum 4.200 de ani

Una dintre cele mai puternice civilizații ale lumii antice a trecut printr-o criză profundă în urmă cu aproximativ 4.200 de ani. Egiptul, cunoscut pentru piramidele sale monumentale, administrația centralizată și agricultura dezvoltată, s-a confruntat cu o perioadă de secetă severă, reducerea producției agricole și foamete. Un studiu științific publicat în revista African Archaeological Review, a […]

Citește mai mult...

Una dintre cele mai puternice civilizații ale lumii antice a trecut printr-o criză profundă în urmă cu aproximativ 4.200 de ani. Egiptul, cunoscut pentru piramidele sale monumentale, administrația centralizată și agricultura dezvoltată, s-a confruntat cu o perioadă de secetă severă, reducerea producției agricole și foamete. Un studiu științific publicat în revista African Archaeological Review, a […]

Citește mai mult...
Europa a pierdut jumătate din păduri. Cum a transformat agricultura continentul în ultimii 8.000 de ani

Europa pe care o cunoaștem astăzi este rezultatul a mii de ani de intervenție umană asupra naturii. Pădurile care acopereau cândva cea mai mare parte a continentului au fost treptat înlocuite cu terenuri agricole, pășuni și așezări omenești. Un studiu științific publicat în revista Scientific Reports, parte a grupului Nature, arată că transformarea a început […]

Citește mai mult...

Europa pe care o cunoaștem astăzi este rezultatul a mii de ani de intervenție umană asupra naturii. Pădurile care acopereau cândva cea mai mare parte a continentului au fost treptat înlocuite cu terenuri agricole, pășuni și așezări omenești. Un studiu științific publicat în revista Scientific Reports, parte a grupului Nature, arată că transformarea a început […]

Citește mai mult...
Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate