Euro a atins marți un nou maxim istoric în raport cu leul, iar cursul BNR a urcat la 5,3527 lei, cu 2,21 bani peste nivelul din ședința precedentă. Mișcarea vine după o scădere temporară a cotației luni și într-un climat politic incert, dar deprecierea leului nu poate fi explicată printr-un singur factor. Inflația mai ridicată, deficitele gemene, percepția investitorilor și intervențiile Băncii Naționale contribuie împreună la traiectoria monedei naționale.
Potrivit datelor prezentate de Digi24, nivelul de 5,3527 lei depășește precedentul record, de 5,3447 lei, consemnat pe 2 octombrie. Atunci, euro se apreciase cu 6,7 bani într-o singură ședință, iar leul pierduse 1,27%.
Luni, moneda europeană coborâse la 5,3306 lei, însă această recuperare a leului a fost anulată în următoarea ședință. Dinamica arată o piață sensibilă la informațiile interne și la modificarea rapidă a așteptărilor, nu neapărat o schimbare definitivă produsă într-o singură zi.
Contextul politic rămâne relevant. Prelungirea crizei și desemnarea unei noi persoane pentru funcția de premier pot alimenta prudența investitorilor, mai ales când există întrebări privind direcția politicilor economice și capacitatea de reducere a dezechilibrelor.
Totuși, cursul euro este influențat și de factori economici mai persistenți. Diferența dintre inflația din România și cea din zona euro afectează competitivitatea și poate crea presiuni pentru ajustarea treptată a cursului.
La aceasta se adaugă deficitul bugetar și deficitul de cont curent. Primul indică nevoia ridicată de finanțare a statului, în timp ce al doilea reflectă dezechilibrul dintre intrările și ieșirile de valută generate de economie. Împreună, aceste deficite pot determina investitorii să solicite o primă de risc mai mare pentru activele în lei.
În raportul citat de Digi24, CFA România estima pentru 2027 o creștere economică de cel mult 0,5%, o inflație între 4% și 5% și un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB. Aceste proiecții descriu un mediu dificil pentru moneda națională, dacă ajustarea fiscală nu reduce presiunile existente.
Banca Națională urmărește limitarea fluctuațiilor bruște, nu fixarea permanentă a unui anumit nivel. Politica sa poate tempera mișcările rapide, însă nu poate elimina presiunile generate de inflație, finanțarea externă sau schimbarea sentimentului de pe piețele internaționale.
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a indicat pentru finalul lui 2027 un interval de 5,40-5,50 lei pentru un euro. Față de reperul de 5,278 lei folosit în raport, estimarea ar presupune o depreciere suplimentară a leului de aproximativ 2,3%-4,2%.
Prognoza nu trebuie tratată ca o țintă certă. Ea depinde de ipoteze privind inflația, deficitul și reacția BNR, iar evenimentele externe sau o schimbare a politicii economice pot modifica rapid scenariul. Sondajul CFA din august arăta deja că 90% dintre participanți anticipau deprecierea leului, cu un curs mediu estimat la 5,36 lei pentru următoarele 12 luni.
Și celelalte valute au avut evoluții relevante marți: dolarul a urcat la 4,7616 lei, iar lira sterlină la 6,3036 lei. Francul elvețian a coborât ușor, la 5,7285 lei, ceea ce sugerează că mișcarea nu trebuie interpretată izolat de contextul piețelor valutare.
Noul record al cursului euro reflectă o combinație de presiuni interne și așteptări de piață. Criza politică poate amplifica volatilitatea, dar traiectoria leului va depinde mai ales de inflație, consolidarea fiscală, finanțarea externă și credibilitatea politicilor economice.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
