Piața energiei electrice din România înregistrează diferențe spectaculoase de preț în interiorul aceleiași zile. Energia care la prânz poate fi extrem de ieftină ajunge să coste de peste opt ori mai mult doar câteva ore mai târziu, odată cu reducerea producției fotovoltaice și menținerea unui consum ridicat. Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, George Niculescu, atrage atenția că această situație arată una dintre vulnerabilitățile importante ale actualului sistem energetic românesc.
Un exemplu relevant este diferența dintre orele 14:00 și 19:00. Pe Piața pentru Ziua Următoare, energia electrică a coborât în jurul prânzului până la aproximativ 51 de euro/MWh. Cinci ore mai târziu, prețul a ajuns la aproximativ 435 de euro/MWh. Practic, într-un interval foarte scurt, valoarea energiei tranzacționate a crescut de peste opt ori.
Explicația ține în primul rând de modificarea structurii producției pe parcursul zilei. În orele de prânz, centralele fotovoltaice produc cantități importante de electricitate. Oferta mare poate depăși necesarul momentan al pieței și împinge prețurile în jos. Spre seară însă, producția solară scade rapid, în timp ce necesarul de energie rămâne ridicat. Sistemul trebuie atunci să apeleze la alte surse de producție, la importuri sau la energia disponibilă din capacitățile de stocare, iar prețurile cresc puternic.
Datele din sistem arată amploarea fenomenului. La ora 14:00, producția totală de energie electrică a României ajungea la aproximativ 4.670 MW, iar fotovoltaicele reprezentau circa 62,7% din această producție. Într-un interval de seară luat ca termen de comparație, producția națională totală cobora la aproximativ 2.976 MW. Diferența arată cât de importantă a devenit energia solară în timpul zilei, dar și problema care apare după apus.
În aceste condiții, simpla instalare a unor noi capacități de producție nu mai este suficientă. Marea provocare devine păstrarea energiei produse ieftin la prânz și folosirea ei câteva ore mai târziu, atunci când producția fotovoltaică scade și prețurile încep să urce. Bateriile și celelalte sisteme de stocare ar putea reduce presiunea din orele de vârf și ar permite folosirea mai eficientă a energiei regenerabile.
România și-a mărit capacitatea de stocare în ultima perioadă. La 1 septembrie, instalațiile de stocare din Sistemul Energetic Național însumau aproximativ 2.310 MWh, în creștere de la circa 1.975 MWh cu numai o lună înainte. Ritmul investițiilor devine însă esențial într-un sistem în care producția fotovoltaică ocupă o pondere tot mai importantă.
Problema energetică a României se mută astfel treptat de la întrebarea „câtă energie producem?” la „când putem folosi energia produsă?”. Fără suficiente baterii, rețele modernizate și capacități flexibile de producție, România riscă să continue să aibă energie foarte ieftină în anumite ore ale zilei și extrem de scumpă exact atunci când cererea este ridicată.
Diferența dintre 51 și 435 de euro/MWh în numai cinci ore este imaginea unui sistem energetic aflat într-o transformare rapidă: România produce tot mai multă energie solară, dar capacitatea de a păstra această energie pentru orele în care este cu adevărat necesară rămâne una dintre marile provocări ale următorilor ani.
