Datoria publică a României a crescut de la aproximativ 35% din PIB în 2019 la 59,3% în 2025. Comisia Europeană estimează că raportul va ajunge la 61,6% în 2026 și la 63,4% în 2027. Prin urmare, majorarea nu poate fi pusă exclusiv pe seama pandemiei, deoarece dezechilibrul fiscal exista deja, iar cheltuielile, dobânzile și împrumuturile repetate au menținut presiunea asupra bugetului.
Potrivit informațiilor publicate de Manager.ro, România intrase în procedura de deficit excesiv înaintea crizei sanitare. În 2019, deficitul bugetar depășea pragul european de 3% din PIB, chiar dacă datoria publică era încă mult mai redusă decât în prezent.
Pandemia a accelerat deteriorarea finanțelor publice, fără să fie însă originea întregii probleme. În 2020, deficitul a ajuns la aproximativ 9,2-9,3% din PIB, iar datoria s-a apropiat de 47% din PIB, pe fondul veniturilor mai mici și al măsurilor de sprijin.
După 2020, deficitul bugetar a rămas peste limita europeană. Sursa indică aproximativ 7,2% din PIB în 2021, 6,5% în 2022 și 6,7% în 2023. În 2024, nivelul a urcat la 9,3%, pentru ca în 2025 să coboare la 7,9%.
Un deficit de 7% din PIB arată că statul cheltuiește într-un an cu aproximativ 7% din PIB mai mult decât încasează, potrivit metodologiei europene. Totuși, datoria nu avansează automat în același ritm, deoarece raportul depinde și de PIB-ul nominal, de reevaluări, de curs și de alte ajustări.
De aceea, comparația directă dintre ani trebuie făcută cu atenție. Valoarea nominală a împrumuturilor și raportul datorie/PIB nu evoluează întotdeauna identic, însă deficitele repetate măresc, în cele din urmă, stocul datoriei.
Pe măsură ce datoria se acumulează, statul suportă dobânzi pentru o sumă tot mai mare. În plus, costurile ridicate de finanțare amplifică presiunea, iar Comisia Europeană indică deficitul primar și plățile de dobânzi drept factori importanți ai creșterii preconizate.
Mecanismul este cumulativ: împrumuturile acoperă deficitul, datoria mai mare generează costuri suplimentare, iar aceste plăți reduc resursele disponibile pentru bugetele următoare. Nu rezultă că statul se împrumută numai pentru dobânzi, ci că serviciul datoriei ocupă o parte tot mai importantă din cheltuieli.
Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar ar putea coborî la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,8% în 2027. Chiar și așa, datoria nu ar scădea imediat, deoarece deficitul primar și dobânzile ar continua să susțină creșterea raportului.
Consiliul Fiscal atrage atenția, potrivit sursei, că România colectează taxe și contribuții de aproximativ 29% din PIB, sub media Uniunii Europene, de peste 40%. În același timp, deficitul bugetar este însoțit de un dezechilibru extern, deficitul de cont curent apropiindu-se de 8% din PIB în 2024.
Această asociere este cunoscută drept problema deficitelor gemene. În consecință, ajustarea trebuie să privească atât finanțele publice, cât și capacitatea economiei de a genera venituri și finanțare sustenabilă.
Prin urmare, stabilizarea datoriei publice cere o corecție fiscală durabilă, nu doar o reducere temporară a deficitului. Veniturile mai bune, cheltuielile controlate și păstrarea investițiilor productive devin esențiale, mai ales când dobânzile restrâng spațiul bugetar.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de manager.ro.
