Unsprezece organizații ale comunității italiene din România se delimitează de acțiunea inițiată de RO.AS.IT. împotriva decretului prin care Siegfried Mureșan a fost desemnat premier. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București, iar primul termen este programat pentru 28 septembrie. În același timp, organizațiile semnatare separă reprezentarea parlamentară a minorității de reprezentarea întregii comunități.
Potrivit informațiilor publicate de Digi24, RO.AS.IT. a cerut anularea Decretului 770/2026. În dosar figurează ca pârâți Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial.
Acțiunea vizează decretul prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Cererea a fost depusă la Curtea de Apel București, iar dosarul a fost înregistrat la 22 septembrie.
În comunicatul transmis public, cele 11 organizații susțin că RO.AS.IT. are dreptul legal de a-și exprima propriile opinii. Totuși, ele resping asocierea poziției asociației cu o poziție comună a tuturor italienilor și a tuturor organizațiilor italiene din România.
Diferența invocată privește reprezentarea. Sursa precizează că RO.AS.IT. este o organizație etnică de drept privat și utilitate publică, recunoscută oficial pentru reprezentarea minorității italiene în Parlament.
Asociația, condusă de deputata Ioana Grosaru, beneficiază de finanțare publică prin Departamentul pentru Relații Interetnice și are garantat constituțional un mandat de deputat pentru minoritatea italiană. Cu toate acestea, organizațiile semnatare afirmă că aceste elemente nu stabilesc automat reprezentarea întregii comunități italiene din țară.
Organizațiile care au semnat delimitarea arată că prezența italiană din România este mai largă decât componenta reprezentată politic în Parlament. În această categorie includ cetățeni italieni rezidenți, antreprenori, investitori, profesioniști, familii și reprezentanți ai mediilor academic, cultural și educațional.
În opinia lor, demersul RO.AS.IT. poate crea impresia că întreaga comunitate susține o anumită poziție politică. De aceea, cele 11 organizații afirmă că nu doresc să intervină în politica internă prin susținerea sau contestarea unor partide, persoane ori formule de guvernare.
Ele invocă, în acest context, caracterul constituțional și instituțional al procedurii de desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru. Totodată, consideră că numele comunității italiene și relațiile istorice dintre Italia și România nu ar trebui folosite pentru mesaje politice neasumate de comunitate în ansamblu.
Din punct de vedere procedural, primul termen al procesului este stabilit pentru 28 septembrie, la Curtea de Apel București. La momentul publicării, sursa nu indica o soluție a instanței și nici suspendarea sau anularea decretului contestat.
Prin urmare, existența acțiunii în instanță reprezintă un fapt confirmat, în timp ce argumentele privind reprezentarea comunității și caracterul politic al demersului aparțin părților implicate. Eventualele efecte asupra decretului sau asupra procedurii de formare a guvernului depind de parcursul dosarului și de soluțiile autorităților competente.
În acest stadiu, poziția RO.AS.IT. și delimitarea celor 11 organizații trebuie prezentate distinct. Instanța va analiza argumentele juridice ale acțiunii, iar comunicatul organizațiilor indică doar că demersul nu exprimă o poziție comună a comunității italiene din România.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
