Aproape 70% dintre alegătorii elvețieni au respins propunerea de modificare a Constituției privind neutralitatea, potrivit rezultatelor finale prezentate de Oficiul Federal de Statistică și relatate de RoPublica. Inițiativa ar fi impus o interpretare strictă a statutului elvețian și ar fi limitat cooperarea cu NATO. Prin respingerea ei, guvernul de la Berna își păstrează libertatea de a adapta politica externă la evoluțiile geopolitice, inclusiv în privința sancțiunilor împotriva Rusiei.
Proiectul supus votului urmărea înscrierea în Constituție a principiului neutralității perpetue și armate. În plus, propunerea ar fi interzis aderarea la alianțe militare și ar fi restrâns cooperarea cu organizații de securitate.
Potrivit informațiilor prezentate de sursa citată, măsurile ar fi blocat și sancțiunile împotriva statelor aflate în război, cu excepția celor autorizate de Organizația Națiunilor Unite. Astfel, o asemenea formulare ar fi redus marja de decizie a executivului elvețian într-un context internațional instabil.
Inițiativa a fost susținută de SVP, principala formațiune a dreptei populiste din Elveția. În schimb, guvernul și majoritatea partidelor politice au respins modificarea, argumentând că o definiție rigidă ar face țara un partener mai puțin previzibil în domeniul securității.
Elveția nu este membră NATO, dar cooperează cu alianța transatlantică de aproximativ trei decenii. În acest cadru, autoritățile elvețiene consideră că neutralitatea nu exclude orice formă de colaborare internațională, mai ales atunci când sunt implicate securitatea și stabilitatea regională.
Neutralitatea Elveției este recunoscută formal din 1815, după încheierea războaielor napoleoniene. Prin urmare, disputa actuală nu privește existența statutului, ci limitele în care acesta poate fi interpretat de guvern.
Criticii executivului susțin că preluarea sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei, după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, a îndepărtat Berna de tradiția neutralității. De asemenea, Moscova a acuzat Elveția că renunță la poziția sa istorică.
Pe de altă parte, analiști citați de The Guardian au interpretat rezultatul ca pe o acceptare a abordării flexibile promovate de autorități. Votul nu înseamnă aprobarea unei schimbări de statut, ci menținerea posibilității de a răspunde diferit unor situații internaționale distincte.
Decizia poate influența predictibilitatea politicii externe și relațiile Elveției cu partenerii europeni, însă sursa nu oferă estimări privind efecte asupra comerțului, investițiilor sau cursului francului elvețian. Orice concluzie economică mai precisă ar necesita date suplimentare și o perioadă de observare.
Pe termen politic, guvernul păstrează posibilitatea de a coopera cu partenerii europeni și cu NATO fără să schimbe statutul oficial al țării. Totodată, SVP a acceptat rezultatul și a transmis că, deocamdată, nu intenționează să lanseze o nouă acțiune pe aceeași temă.
Prin urmare, electoratul elvețian a respins constituționalizarea unei neutralități rigide, nu principiul neutralității în sine. Decizia menține modelul formal existent și lasă autorităților spațiul necesar pentru a echilibra tradiția diplomatică, cooperarea de securitate și reacțiile la crize internaționale.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de RoPublica.
