Demisia lui Aleksandar Vucic, anunțată înaintea expirării celui de-al doilea mandat, schimbă calendarul electoral al Serbiei. Potrivit informațiilor transmise de AGERPRES, procedura constituțională prevede instalarea unui interimat și organizarea alegerilor prezidențiale în cel mult 90 de zile, în paralel cu scrutinul parlamentar anticipat din 25 octombrie.
Data exactă a primului tur nu este însă prezentată ca o decizie oficială. Ea apare, deocamdată, ca o estimare formulată de președintele demisionar, astfel că autoritățile electorale urmează să clarifice calendarul concret.
Vucic a anunțat duminică retragerea din funcție, cu aproximativ șapte luni înainte de încheierea mandatului. Decizia intervine în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare anticipate și deschide o etapă distinctă pentru instituțiile politice de la Belgrad.
Conform informațiilor citate de AGERPRES, Ana Brnabic, președinta parlamentului aflată la final de mandat, va asigura interimatul funcției prezidențiale până la alegerea unui nou șef al statului. În această formulă, atribuțiile prezidențiale sunt exercitate temporar, iar scrutinul trebuie organizat în cel mult 90 de zile de la vacantarea funcției.
Sursa indică și o durată posibilă a campaniei electorale, cuprinsă între 30 și 60 de zile. Vucic a afirmat că primul tur ar urma să aibă loc până la sfârșitul lunii decembrie, însă această informație nu reprezintă încă o dată oficială anunțată de autorități.
În paralel, alegerile parlamentare anticipate sunt programate pentru 25 octombrie. Partidul Progresist Sârb, formațiunea asociată lui Vucic, va intra în competiție alături de aliații săi, în timp ce opoziția este reprezentată de mișcări și alianțe aflate în proces de definire.
Printre adversarii menționați se află „Students Win”, o mișcare anticorupție condusă de studenți, și „Serbia Europeană”, o alianță a partidelor pro-occidentale. AGERPRES precizează că aceste grupări nu își nominalizaseră încă toți candidații pentru alegerile prezidențiale.
Demisia are și o importantă dimensiune politică. După două mandate, Vucic nu mai poate candida din nou la președinție, potrivit informațiilor din materialul citat. El ar putea reveni în prim-planul executivului dacă partidul său va forma guvernul după scrutinul parlamentar.
În acest scenariu, Vucic ar putea fi numit prim-ministru. Reuters, DPA și AFP, citate de AGERPRES, transmit că experții interpretează mutarea drept o încercare de consolidare a influenței asupra puterii, într-un moment marcat de presiune internă și proteste organizate în mare parte de studenți.
Totuși, evaluarea experților nu trebuie confundată cu o certitudine privind rezultatul alegerilor. Componența listelor, desemnarea candidaților și reacția electoratului rămân elemente deschise. Prin urmare, sunt certe doar cadrul procedural, interimatul și termenul pentru organizarea scrutinului, nu și direcția politică rezultată după vot.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de agerpres.ro.
