România înregistrează una dintre cele mai importante corecții bugetare din ultimii ani. După primele opt luni din 2026, deficitul bugetului general consolidat a coborât la 59,42 miliarde de lei, echivalentul a 2,89% din PIB. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, când deficitul ajunsese la 86,36 miliarde de lei și 4,51% din PIB, diferența este de aproape 27 de miliarde de lei. În termeni nominali, reducerea este de aproximativ 31%.
Corecția vine în principal din creșterea veniturilor statului. În primele opt luni, veniturile totale au ajuns la 468,1 miliarde de lei, cu 11,4% mai mult decât anul trecut, în timp ce cheltuielile au crescut într-un ritm mai redus, de 4,2%. Încasările din TVA au urcat cu 25,2%, până la 103,35 miliarde de lei, iar veniturile fiscale totale au crescut cu 14,3%. Și fondurile europene au avut o contribuție importantă, sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori depășind 43 de miliarde de lei.
Există însă o problemă care continuă să apese asupra finanțelor publice: costul datoriei. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns deja la 42,05 miliarde de lei, cu 26,7% peste nivelul înregistrat în primele opt luni din 2025. Practic, chiar dacă deficitul curent se reduce, România continuă să plătească tot mai mult pentru împrumuturile acumulate în ultimii ani.
În același timp, investițiile au ajuns la 97,05 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde mai mult decât anul trecut, o parte importantă fiind susținută de fonduri europene.
Miza ultimelor luni ale anului este menținerea acestei traiectorii. Ținta pentru întregul an este un deficit de 6,2% din PIB, iar evoluția cheltuielilor publice, absorbția fondurilor europene și costurile de finanțare vor cântări decisiv în rezultatul final. Chiar dacă cifrele arată o îmbunătățire față de anul trecut, povara dobânzilor rămâne una dintre vulnerabilitățile majore ale bugetului României.
