Alexandru-Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru Învățământ a Camerei Deputaților, a susținut că progresul economic sustenabil trebuie să se reflecte în veniturile angajaților și în calitatea serviciilor publice. La un eveniment al structurilor francofone de dialog social, el a asociat dezvoltarea cu accesul egal la educație și sănătate, precum și cu un echilibru între sprijinirea capitalului, protejarea muncii și disciplina fiscală.
Declarațiile au fost făcute luni, la București, în cadrul Adunării Generale a Uniunii Consiliilor Economice și Sociale și Instituțiilor Similare Francofone. Potrivit relatării publicate de Bursa, cu informații preluate de la Agerpres, reuniunea se înscrie într-o serie de evenimente organizate de Consiliul Economic și Social între 28 și 30 septembrie 2026.
În perspectiva prezentată de Ghigiu, rezultatele economice trebuie analizate și prin felul în care prosperitatea ajunge la angajați și gospodării. Astfel, acordurile dintre guverne și companii pot influența nu doar schimburile comerciale, ci și fabricile, școlile sau bugetele familiilor.
Piețele fără reglementare nu garantează automat echitatea, a susținut oficialul. El a legat salariile corecte de o piață internă funcțională și a arătat că firmele au nevoie de capital pentru a susține locuri de muncă și venituri.
Abordarea propusă pune capitalul și munca în relație, fără să le transforme în obiective incompatibile. În același timp, Ghigiu a avertizat că reformele lipsite de echitate pot încuraja exodul, în timp ce protecția socială fără disciplină fiscală poate accentua presiunile inflaționiste.
Președintele comisiei parlamentare a asociat crizele politice cu efecte asupra angajaților, companiilor și comunităților. De aceea, el a pledat pentru implicarea mai consistentă a sindicatelor, patronatelor și organizațiilor societății civile în elaborarea politicilor publice.
Consiliile economice și sociale au fost descrise ca spații pentru dialog între partenerii sociali și decidenți. Consultarea, în viziunea lui Ghigiu, ar trebui să depășească rolul formal și să permită includerea intereselor diferitelor grupuri în deciziile publice.
Mesajul a vizat și tranzițiile verde și digitală, alături de efectele inteligenței artificiale asupra pieței muncii. Progresul tehnologic, a susținut oficialul, nu ar trebui să producă excludere socială, iar adaptarea presupune educație, formare continuă și reconversie profesională.
În acest cadru, școala și programele de pregătire pot reduce riscul marginalizării unor lucrători afectați de schimbările tehnologice. Totuși, declarațiile nu oferă estimări despre costuri, finanțare sau rezultate măsurabile.
Declarațiile lui Alexandru-Mihai Ghigiu reunesc capitalul, munca, fiscalitatea și formarea profesională într-o singură perspectivă asupra dezvoltării. Ele indică mecanisme economice relevante, însă informațiile disponibile nu permit măsurarea impactului concret al propunerilor asupra economiei.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de bursa.ro.
