Veniturile mai mari nu garantează automat un nivel de trai mai bun. Atunci când prețurile cresc mai repede decât veniturile, aceeași sumă permite cumpărarea unei cantități mai mici de produse și servicii. Datele prezentate de Digi24 pentru primul trimestru arată că veniturile medii ale unei gospodării au crescut cu 3,2% într-un an, în timp ce cheltuielile au avansat cu 4,5%.
Valoarea unui salariu nu este suficientă pentru a evalua situația financiară a unei familii. Contează și ce poate cumpăra acel venit după majorarea prețurilor, precum și cât rămâne disponibil după plata costurilor obligatorii.
Potrivit informațiilor citate de Digi24, venitul mediu al unei familii a ajuns la aproape 9.500 de lei pe lună, iar cheltuielile au depășit 8.000 de lei. Prin urmare, diferența dintre ritmul veniturilor și cel al cheltuielilor reduce spațiul pentru economisire și impune priorități mai stricte.
În asemenea condiții, gospodăriile pot renunța la ieșiri, mese la restaurant sau alte activități de recreere. De asemenea, cumpărătorii aleg produse mai ieftine, reduc cantitățile ori amână achizițiile care nu sunt urgente.
Media națională este un reper util, însă nu reflectă în același fel situația fiecărei familii. O creștere procentuală identică are efecte diferite asupra unei gospodării cu venituri ridicate și asupra uneia care își consumă aproape toate resursele pentru necesități curente.
Profesorul Ovidiu Constantin Bunget, de la Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor a Universității de Vest din Timișoara, explică, potrivit Digi24, că inflația a diminuat valoarea reală a salariilor. În același timp, utilitățile și taxa pe valoarea adăugată au mărit presiunea asupra consumatorilor.
Totodată, datele INS citate de Digi24 indică faptul că aproape 85% din veniturile unei gospodării sunt direcționate către alimente, taxe și facturi. Când bugetul este deja ocupat de cheltuieli esențiale, chiar și o scumpire moderată poate elimina suma destinată economisirii.
Materialul menționează că rata inflației a coborât la 6,2% în august, după o perioadă în care s-a menținut în jurul valorii de 10%. Totuși, încetinirea ritmului de creștere nu înseamnă că prețurile au revenit la nivelurile anterioare. Consumatorii plătesc în continuare mai mult, chiar dacă scumpirile sunt mai lente.
Aici apare diferența dintre veniturile nominale și salariile reale. Prima categorie arată suma încasată, în timp ce a doua indică ce poate fi cumpărat după ajustarea pentru inflație. Pentru deciziile zilnice ale gospodăriilor, această comparație este mai relevantă decât procentul de creștere anunțat.
Prin urmare, evoluția veniturilor trebuie analizată împreună cu prețurile și cu structura cheltuielilor. O statistică favorabilă la nivel mediu nu garantează o îmbunătățire pentru familiile care alocă cea mai mare parte a bugetului alimentelor, taxelor și facturilor.
În final, puterea de cumpărare depinde nu doar de suma câștigată, ci și de ritmul scumpirilor și de necesitățile fiecărei gospodării. De aceea, aceeași majorare poate însemna economii pentru unii și renunțări suplimentare la cumpărături pentru alții.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
