România a înregistrat în 2025 un deficit comercial important pe piața laptelui și a produselor lactate. Importurile s-au apropiat de un miliard de euro, în timp ce exporturile au fost de aproximativ 300 de milioane de euro. Diferența nu indică neapărat lipsa producției agricole interne, ci dificultatea de a colecta, procesa și comercializa competitiv laptele produs în țară. În același timp, datele trebuie interpretate și prin prisma comerțului din piața unică europeană, unde fluxurile dintre state sunt firești.
Raportul dintre cele două valori este relevant pentru structura industriei. La fiecare euro obținut din exporturi, România cheltuiește peste trei euro pentru produse lactate aduse din exterior, ceea ce înseamnă un deficit de aproximativ 700 de milioane de euro.
Potrivit analizei Consiliului Concurenței, această diferență nu poate fi explicată doar printr-o producție internă insuficientă. Datele Institutului Național de Statistică arată că România a importat în 2025 aproximativ 183.893 de tone de lapte brut, cu 13,2% mai mult decât în anul anterior, în timp ce cantitatea de lapte colectată de unitățile de procesare de pe piața internă a crescut.
Fabricile românești au procesat cantități mai mari în mai multe categorii. Producția de brânzeturi, inclusiv urdă, a ajuns la aproximativ 117.444 de tone, în timp ce producția de unt a crescut cu 18%, până la 14.105 tone.
Producția de lapte acidulat, categorie care include iaurturile și produse similare, a depășit 230.000 de tone, iar cea de lapte de consum s-a apropiat de 387.000 de tone. Totuși, această creștere nu a fost suficientă pentru a elimina necesarul de import.
O posibilă explicație este structura industriei, încă orientată într-o proporție importantă către produse standardizate, precum laptele de consum și produsele acidulate, cu valoare adăugată relativ redusă. În schimb, brânzeturile, untul și alte produse cu un grad mai ridicat de procesare au o pondere mai mică în producția industrială.
Exporturile de lapte și produse lactate au fost de aproximativ 300 de milioane de euro în 2025, ceea ce înseamnă aproape 30% din valoarea importurilor. Brânzeturile reprezintă una dintre categoriile cu o prezență externă mai consistentă.
Exporturile de brânzeturi au depășit 130 de milioane de euro, aproape jumătate din exporturile totale de lactate, față de circa 40 de milioane de euro în 2016. Evoluția sugerează că dezvoltarea exporturilor ar putea depinde mai mult de produse procesate, inclusiv brânzeturi maturate sau cu identitate regională, decât de mărfuri standardizate și cu marje reduse.
România dispune de producție agricolă și de un efectiv important de animale, însă o parte considerabilă a laptelui nu ajunge în circuitul industrial modern. Fragmentarea fermelor, dificultățile de colectare, investițiile insuficiente în procesare și accesul limitat la rețele de comercializare reduc competitivitatea procesatorilor locali.
Fermele mici au, în general, o putere de negociere redusă și depind de un număr limitat de centre de colectare. În plus, procesarea presupune investiții ridicate, respectarea cerințelor de siguranță alimentară, logistică și acces la finanțare, ceea ce limitează intrarea sau dezvoltarea unor operatori.
Ungaria este unul dintre principalii furnizori externi de lapte pentru România, potrivit analizei Consiliului Concurenței. Proximitatea geografică, piața unică europeană și infrastructura de procesare facilitează schimburile dintre cele două țări.
De altfel, statele Uniunii Europene au reprezentat 71,3% din exporturile României și 72,1% din importuri în comerțul total cu bunuri din 2025. Prin urmare, comerțul intracomunitar este firesc într-o economie deschisă, iar datele nu trebuie interpretate automat ca pe un indicator al lipsei producției interne.
Vulnerabilitatea apare atunci când România exportă relativ puține produse procesate și cumpără din exterior volume importante de produse cu valoare adăugată mai mare. România nu are nevoie doar de mai mult lapte, ci de o industrie capabilă să îl colecteze, să îl transforme și să îl vândă mai eficient.
Sursă: Consiliul Concurenței – analiza privind piața laptelui și a produselor lactate.
