India și China au rămas principalele piețe pentru bijuterii din aur în 2025, chiar dacă prețurile record au redus volumele cumpărate la nivel mondial. Cele două țări au absorbit împreună peste jumătate din vânzările globale de bijuterii, într-un context în care aurul rămâne activ de economisire, rezervă familială și simbol social. În China, însă, interesul se deplasează rapid către lingouri și monede, semnalând o schimbare importantă în structura cererii.
Datele Consiliului Mondial al Aurului, prezentate de HotNews.ro pe baza informațiilor World Population Review, arată că India a cumpărat 430,5 tone de bijuterii din aur în 2025. China a urmat cu 360,1 tone, iar Statele Unite s-au situat la 117,3 tone.
Arabia Saudită și Turcia au completat primele cinci poziții, cu 44,0, respectiv 32,8 tone. În pofida scăderii volumelor provocate de scumpirea metalului, cheltuielile globale pentru bijuterii din aur au atins un record de 172 de miliarde de dolari.
India are și cea mai amplă rezervă privată menționată în datele citate. Gospodăriile indiene dețin aproximativ 25.000 de tone de aur, acumulat în principal sub formă de bijuterii de-a lungul mai multor generații.
Prin comparație, rezervele oficiale ale Statelor Unite însumează 8.133,5 tone, iar Banca de Rezervă a Indiei deține aproximativ 880 de tone. Potrivit sursei, aurul aflat la familiile indiene valorează aproape 40% din produsul intern brut al țării, evaluare influențată ulterior de creșterea prețurilor.
Consiliul Mondial al Aurului estimează că bijuteriile de mireasă reprezintă între 50% și 55% din consumul intern de aur al Indiei. Cererea asociată nunților include seturi pentru mireasă, monede și cadouri destinate cuplului, rudelor sau invitaților.
Sezonalitatea este evidentă în datele din 2025. India a cumpărat 145,3 tone de bijuterii în trimestrul al patrulea, față de 117,7 tone în trimestrul al treilea, 88,8 tone în trimestrul al doilea și 71,4 tone în primele trei luni ale anului.
Ultimul trimestru combină sezonul nunților cu festivalurile Dhanteras și Diwali, ceea ce îl transformă în perioada de vârf pentru piața locală. Deși prețurile interne au fost cu 74% mai mari decât cu un an înainte, consumatorii au cheltuit 19 miliarde de dolari în acel trimestru și 49 de miliarde de dolari pe întregul an.
În China, comportamentul cumpărătorilor s-a modificat mai vizibil. În 2025, achizițiile de lingouri și monede au ajuns la 431,7 tone, depășind cele 360,1 tone de bijuterii.
Cu un an înainte, bijuteriile dominau piața, cu 479,1 tone, în timp ce lingourile și monedele totalizau 336,2 tone. Tendința s-a accentuat în 2026, când cererea chineză pentru aceste produse a atins 207 tone numai în primul trimestru, potrivit datelor citate de HotNews.ro.
Schimbarea sugerează că prețurile ridicate nu au eliminat interesul pentru aur, ci au influențat forma cumpărăturilor. Consumatorii chinezi par să acorde o importanță mai mare deținerii directe a metalului, în timp ce India rămâne puternic legată de bijuterii, căsătorii și ritualuri sezoniere.
Datele indică o piață a aurului împărțită între tradiția bijuteriilor și interesul tot mai mare pentru deținerea directă a metalului. India păstrează un rol central prin economiile gospodăriilor și calendarul nunților, în timp ce China schimbă echilibrul dintre podoabe și produse de investiții. Prețurile ridicate nu au eliminat cererea, ci au determinat consumatorii să cumpere diferit.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
