Prețul petrolului urcă din nou: cum se suprapun riscurile din Ormuz, furtunile din SUA și cererea asiatică
Germania 1923: prăbușirea mărcii, pierderile creditorilor și relansarea capitalului

Prețul petrolului a revenit în centrul atenției piețelor după intensificarea atacurilor asupra navelor din apropierea Strâmtorii Ormuz. Brentul a trecut joi de 105 dolari pe baril, după un avans de 4,58%. Țițeiul american a urcat la 92,22 dolari, cu 4,95% mai mult. Astfel, riscurile pentru aprovizionarea din Golf se suprapun cu opririle provocate de furtunile din SUA și cu cererea mai ridicată din Asia.

De ce urcă prețul petrolului într-o piață deja tensionată

Potrivit informațiilor publicate de HotNews, surse din securitatea maritimă au raportat cel puțin 12 atacuri asupra petrolierelor din apropierea Ormuz în ultimele zile. Materialul indică cel mai ridicat nivel săptămânal de la începutul războiului menționat, pe 28 februarie.

Pericolul afectează însă mai mult decât navele lovite direct. Armatorii trebuie să ofere stimulente mai mari echipajelor care acceptă traversarea zonei, iar sursa menționează salarii de până la 100.000 de dolari pe lună pentru căpitani, plus bonusuri pentru fiecare călătorie.

Saul Kanovich, șeful departamentului de energie de la MST Marquee, estimează că atacurile ar putea deveni mai frecvente. Totuși, Statele Unite și aliații lor au păstrat o parte importantă a fluxurilor comerciale prin escorte, rute alternative și transferuri între nave.

Datele colectate de Danske Bank arată că exporturile de petrol din Orientul Mijlociu ajunseseră la aproximativ 19 milioane de barili pe zi, cu patru milioane peste nivelul din august. Revenirea transporturilor menține însă infrastructura expusă unor noi perturbări.

Transportul maritim amplifică șocul de ofertă

Tarifele pentru transportul petrolului din Golf spre Asia de Est au ajuns la aproape 1,4 milioane de dolari pe zi. Potrivit datelor citate, nivelul este cu 540% peste cel anterior războiului. În plus, peste 40% dintre cele aproximativ 850 de supertancuri petroliere din lume se află în Golf, conform Signal Ocean.

Scumpirea se observă și pe rutele către Europa. Transportul unui baril de la Ras Tanura, în Arabia Saudită, la Rotterdam ar fi crescut de la aproximativ doi dolari anul trecut la peste 35 de dolari în septembrie. Dacă tarifele ridicate se combină cu marje mari de rafinare, motorina ar putea primi un impuls suplimentar la pompă.

Rico Luhmann, economist specializat în transporturi și logistică la ING, a avertizat că veniturile medii ale transportatorilor de produse petroliere au depășit 500.000 de dolari pe zi la începutul lunii. Nivelul este de aproximativ zece ori mai mare decât media din 2025 și reflectă atât riscul geopolitic, cât și lipsa navelor și a echipajelor.

SUA și Asia adaugă presiune asupra pieței

Escaladarea din Golf apare într-un moment dificil pentru ofertă. Chevron a început să oprească producția la patru instalații din Golful Mexic și să evacueze personalul, pe măsură ce furtunile și uraganele se apropiau.

Orice reducere temporară a producției americane poate amplifica reacția pieței când fluxurile din Orientul Mijlociu sunt deja amenințate. În paralel, Asia contribuie la tensiune printr-un consum mai mare de țiței.

Datele și estimările citate de HotNews nu arată că toate aceste riscuri vor produce automat o penurie globală. Ele reduc însă marja de siguranță a pieței și pot accentua variațiile cotațiilor.

Piața petrolului rămâne prinsă între o ofertă vulnerabilă, transport maritim mai scump și cererea asiatică în creștere. Dacă atacurile din Ormuz și întreruperile din SUA continuă, efectele se pot transmite către combustibili, inflație și costurile de finanțare. Datele disponibile descriu o piață tensionată, în timp ce avertismentele analiștilor indică riscuri persistente și o volatilitate care nu s-a încheiat.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate