Nivelul datoriei publice continuă să crească, în timp ce infrastructura, serviciile publice și economia productivă rămân în urmă

Potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor și Eurostat, datoria publică a României a depășit pragul de 220 de miliarde de euro în prima jumătate a anului 2025, reprezentând aproximativ 55% din PIB. Deși acest nivel este sub plafonul european de 60% stabilit prin Pactul de Stabilitate și Creștere, ritmul accelerat de îndatorare ridică semne de întrebare privind eficiența cheltuirii fondurilor și sustenabilitatea pe termen lung.

O datorie în creștere constantă

Dacă în 2015 datoria publică a României era de aproximativ 70 de miliarde de euro, în doar un deceniu aceasta s-a triplat, într-un context marcat de pandemie, criză energetică, creștere a cheltuielilor sociale și o serie de reforme administrative amânate. Numai în ultimii doi ani, datoria a crescut cu peste 30 de miliarde de euro, în condițiile în care deficitul bugetar s-a menținut peste pragul de 5% din PIB.

Conform datelor Comisiei Europene, România este printre țările UE cu cel mai mare deficit bugetar structural, ceea ce înseamnă că problemele financiare sunt de natură sistemică, nu conjuncturală.

Ce s-a făcut cu banii?

Deși statul a absorbit fonduri europene în creștere și a majorat semnificativ cheltuielile cu salariile și pensiile, investițiile structurale în infrastructură, sănătate, educație și industrie rămân modeste.

• Rețeaua de autostrăzi din România măsoară în continuare sub 1.100 km, în ciuda promisiunilor succesive din ultimii 15 ani.
• Numărul spitalelor regionale noi începute rămâne zero, iar modernizarea celor existente se desfășoară cu întârzieri majore.
• Cheltuielile cu aparatul bugetar continuă să crească, în special în zona autorităților locale și a companiilor de stat, unde eficiența rămâne scăzută.

Presiuni din partea dobânzilor și a piețelor

În 2024, România a plătit peste 20 de miliarde de lei doar pentru dobânzile la datoria publică, o sumă comparabilă cu întreg bugetul alocat investițiilor publice. Dobânzile ridicate, combinate cu inflația și instabilitatea politică, fac ca accesul la finanțare să devină tot mai scump.

În lipsa unor reforme fiscale și a unei discipline bugetare clare, agențiile de rating ar putea revizui în scădere perspectiva de țară, ceea ce ar adăuga și mai multă presiune asupra bugetului național.

Concluzie: Datorie multă, rezultate puține

Creșterea datoriei publice nu este, în sine, o problemă — multe state dezvoltate se bazează pe împrumuturi pentru a finanța investiții strategice. Însă, în România, problema majoră este lipsa vizibilă a rezultatelor. În continuare, nu avem o rețea națională coerentă de autostrăzi, spitalele sunt subfinanțate, iar economia reală se bazează pe consum, nu pe producție.

Pe termen scurt, România are nevoie de o strategie coerentă pentru reducerea deficitului, reechilibrarea cheltuielilor publice și accelerarea proiectelor de investiții. Altfel, riscul nu este doar creșterea datoriei — ci pierderea încrederii investitorilor și a propriilor cetățeni în capacitatea statului de a livra rezultate.