România a importat lapte și produse lactate de aproape 1 miliard de euro în 2025, în timp ce exporturile au însumat 283 de milioane de euro, potrivit datelor INS analizate de Ziarul Financiar. Diferența dintre cele două valori a dus deficitul comercial la aproape 724 de milioane de euro. Totodată, clasamentele companiilor arată că producția locală și importurile pot face parte din aceeași activitate comercială.
Valoarea importurilor a fost, astfel, de peste trei ori mai mare decât cea a exporturilor. Datele trebuie citite în raport cu produsele și categoriile incluse în statisticile comerciale, însă amploarea dezechilibrului este evidentă.
Brânza a fost principala categorie cumpărată din străinătate, cu importuri de aproximativ 550 de milioane de euro. În cazul iaurtului și al laptelui acru, situația a fost diferită: exporturile au depășit importurile, potrivit analizei citate.
Această excepție nu modifică imaginea generală a comerțului exterior cu lactate. România rămâne importator net, iar diferența dintre fluxurile comerciale arată că oferta internă nu acoperă întreaga cerere sau structura acesteia.
Clasamentele companiilor aduc însă o nuanță importantă. Fabrica de Lapte Brașov, producătorul brandului Olympus, a fost primul exportator de lactate și s-a clasat pe locul al patrulea între importatori.
Hochland România a ocupat locul al treilea în topul exportatorilor și locul al doilea în clasamentul importatorilor, după Lidl Discount. Danone – Producție și Distribuție de Produse Alimentare s-a aflat pe poziția a doua la export și pe locul al nouălea la import.
Albalact, un alt producător menționat în clasament, s-a situat pe locul al șaptelea între importatori. Compania nu a intrat însă în primii zece exportatori de lactate, conform analizei realizate pe baza datelor INS.
Prezența producătorilor în topul importatorilor nu înseamnă automat că fabricația locală este înlocuită de produse străine. Companiile pot aduce sortimente care nu sunt fabricate în România sau pot folosi rețele proprii pentru distribuirea unor produse provenite de pe alte piețe.
Prin urmare, un clasament al importatorilor nu este suficient pentru evaluarea producției interne. El indică valoarea bunurilor intrate în țară printr-o companie, dar nu arată originea fiecărui produs și nici ponderea exactă a importurilor în vânzările sale.
Datele agregate despre importuri și exporturi oferă, în schimb, o perspectivă asupra dezechilibrului național. România are producători care exportă, însă valoarea totală a lactatelor cumpărate din exterior rămâne mult mai mare decât cea a produselor livrate pe piețele externe.
În consecință, deficitul la lactate trebuie analizat împreună cu structura portofoliilor și cu modul în care companiile își organizează aprovizionarea. Clasamentele comerciale sunt utile, dar surprind doar o parte a imaginii.
Datele arată că România produce lactate și are companii prezente pe piețele externe, dar importurile domină schimburile comerciale. Pentru o interpretare corectă, valoarea deficitului trebuie privită împreună cu diferențele dintre categorii și cu rolul mixt al producătorilor în comerțul exterior.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de ZF.ro.
