Aproximativ 20 de miliarde de euro din programul SAFE ar urma să fie redistribuite între statele Uniunii Europene, după ce unele guverne au solicitat finanțări mai mici decât sumele alocate inițial. Potrivit informațiilor prezentate de Știrile ProTV, România dispune de o alocare de 16,7 miliarde de euro, iar 2,5 miliarde au fost deja primite. Bucureștiul ar putea cere bani în plus, însă această intenție nu a fost confirmată oficial.
Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a explicat că fondurile rămase provin în principal din diferența dintre alocările inițiale și cererile efectiv formulate de state.
Italia ar fi redus solicitarea de la peste 14 miliarde de euro la aproximativ 8 miliarde. Rezultă o diferență de circa 6 miliarde de euro care poate reveni în circuitul de finanțare.
În cazul Ungariei, cererea ar fi scăzut de la aproximativ 16 miliarde de euro la 5,4 miliarde. Diferența estimată este de 10-11 miliarde de euro, la care se adaugă alte 2-3 miliarde provenite din alocări care nu au fost solicitate.
Prin urmare, suma de aproximativ 20 de miliarde de euro nu reprezintă un buget nou creat pentru statele membre. Este vorba despre bani rămași disponibili în cadrul anvelopei SAFE, după ajustarea solicitărilor naționale.
România a primit o alocare de 16,7 miliarde de euro, echivalentul a peste 10% din bugetul total de 150 de miliarde de euro al instrumentului. Potrivit oficialului european citat de Știrile ProTV, Comisia a pus deja la dispoziția țării 2,5 miliarde de euro.
Diferența dintre suma alocată și banii deja primiți este esențială pentru înțelegerea mecanismului. O alocare indică plafonul disponibil pentru un stat, în timp ce plata sau finanțarea efectivă depinde de proiectele și solicitările aprobate.
România ar putea cere o parte din fondurile eliberate prin reducerea cererilor altor țări. Deocamdată, însă, nu există o confirmare că autoritățile de la București vor depune o solicitare suplimentară.
Comisia Europeană intenționează să lanseze până la sfârșitul anului un nou apel prin care statele membre vor fi întrebate dacă doresc finanțare suplimentară. Polonia și-a exprimat deja interesul pentru fonduri noi, potrivit informațiilor prezentate de oficialul european.
Eventualele proiecte pot viza inclusiv sisteme antidronă și achiziții comune. Comisia susține că soluțiile coordonate între state ar putea reduce costurile și ar permite dezvoltarea mai rapidă a unor capacități de apărare.
Regnier a indicat flancul estic drept una dintre zonele care ar putea beneficia de aceste investiții, fără ca distribuirea banilor să fie limitată la un singur tip de echipament sau la o singură țară.
Redistribuirea nu înseamnă că România primește automat bani în plus. Pentru București, următorul apel european va fi momentul în care o eventuală cerere suplimentară trebuie anunțată și justificată prin proiecte concrete pentru apărare și industrie.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de stirileprotv.ro.
