Piața românească de electricitate intră într-o perioadă în care oferta internă este afectată simultan de secetă și de indisponibilitatea reactoarelor de la Cernavodă. Producția mai mică a hidrocentralelor și necesarul suplimentar de importuri pot alimenta presiunea asupra prețurilor energiei, mai ales în sezonul rece. În acest context, ANRE anunță verificări asupra tranzacțiilor și contractelor, însă nu își asumă estimarea unei scumpiri de aproximativ 20%, atribuită Asociației Energia Inteligentă.
Nivelul scăzut al Dunării afectează două surse importante ale sistemului energetic. La Cernavodă, cota fluviului a coborât la minus 260 de centimetri, iar cele două reactoare nu pot fi repornite în condițiile menționate de autorități.
În același timp, debitul redus limitează producția hidro de la Porțile de Fier. Cristinel Popescu, secretarul general al Sindicatului Național Hidroenergetica, a indicat o producție instantanee de aproximativ 120 MW la Porțile de Fier I și 60 MW la Porțile de Fier II, cu tendință de scădere.
Când producția internă nu acoperă consumul, diferența trebuie adusă din piețele externe. Digi24 relatează că România importă energie aproape permanent în acest context, iar necesarul suplimentar poate amplifica expunerea la prețurile regionale, mai ales dacă și alte state europene întâmpină probleme de ofertă.
Totodată, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a spus că întreaga Uniune Europeană ar putea avea în această iarnă prețuri mai mari decât în 2025. El a invocat un scenariu prezentat public de Asociația Energia Inteligentă, care indică o creștere de aproximativ 20% în perioada următoare.
Este importantă delimitarea acestei estimări: ea nu aparține ANRE și nu reprezintă o prognoză oficială a autorității de reglementare. Potrivit sursei, tarifele de referință pentru un kilowatt-oră sunt cuprinse între puțin peste un leu și aproximativ doi lei, însă nivelul efectiv plătit depinde de contract și de condițiile aplicabile fiecărui consumator.
Președintele ANRE, George Niculescu, a anunțat monitorizarea tranzacțiilor, a contractelor de vânzare-cumpărare și a comportamentului companiilor de pe piețele de electricitate și gaze. Prin aceste verificări, autoritatea urmărește identificarea unor practici incorecte prin care operatorii ar încerca să profite de instabilitatea pieței.
Astfel, mesajul ANRE vizează atât funcționarea pieței, cât și protejarea consumatorilor de efectele unor conduite comerciale neconforme. Totuși, controalele nu pot elimina factorii fundamentali care apasă oferta: seceta, indisponibilitatea capacităților nucleare și dependența temporară de importuri.
În aceeași intervenție, conducerea ANRE a criticat nivelul investițiilor în rețelele de distribuție. Datele ACER citate de Niculescu indică pentru România aproximativ 32 de euro pe locuitor investiți în 2024, comparativ cu 187 de euro în Austria, circa 88 de euro în Polonia și peste 90 de euro în Germania.
De asemenea, ANRE analizează tariful binom pentru gaze, format dintr-o componentă fixă și una legată de consum. Niculescu a explicat că un asemenea mecanism ar putea reduce costurile pentru unii consumatori și le-ar putea majora pentru alții, deoarece veniturile distribuitorilor ar trebui menținute.
Pentru consumatori și companii, producția internă redusă și importurile mai mari pot menține presiunea asupra prețurilor energiei. Totuși, amploarea unei eventuale scumpiri nu este confirmată de ANRE, iar evoluția va depinde de producție, consum, importuri și comportamentul operatorilor din piață.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
