Inflația anuală a crescut în septembrie la 6,61%, de la 6,17% în august, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Serviciile au consemnat cele mai mari scumpiri, urmate de mărfurile nealimentare și alimente. În același timp, Banca Națională a României și-a majorat prognoza pentru finalul lui 2026. Prin urmare, cifrele trebuie analizate împreună, deoarece ritmul lunar și comparațiile anuale descriu evoluții diferite ale prețurilor.
Serviciile s-au scumpit cu 11,12% față de septembrie 2025. Mărfurile nealimentare au avut o creștere de 7,06%, iar prețurile alimentelor au urcat cu 3% în același interval.
Aceste procente contribuie la accelerarea ratei anuale a inflației, dar nu trebuie confundate cu modificarea prețurilor într-o singură lună. Indicele prețurilor de consum a ajuns în septembrie la 100,77% față de august, ceea ce indică un avans lunar de 0,77%.
Rata de 5,4% calculată de la începutul anului compară nivelul prețurilor din septembrie 2026 cu cel din decembrie 2025. Indicatorul arată evoluția acumulată în primele nouă luni, însă nu măsoară direct schimbarea față de aceeași lună a anului trecut.
INS a calculat și o rată medie de 9,2% pentru ultimele 12 luni, comparate cu precedentele 12 luni. Valoarea diferă de inflația anuală de 6,61%, deoarece acoperă o perioadă mai lungă și atenuează efectul unei singure luni.
Un alt reper este indicele armonizat al prețurilor de consum, utilizat pentru comparații la nivel european. Pe baza acestuia, creșterea anuală din septembrie a fost de 6,5%, iar media ultimelor 12 luni a ajuns la 8,4%.
Banca Națională a României a majorat prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2026 la 6,1%, de la estimarea anterioară de 5,5%. Datele au fost prezentate în august de guvernatorul Mugur Isărescu.
Pentru finalul lui 2027, BNR anticipează o inflație de 3,4%, peste prognoza precedentă de 2,9%. Revizuirea nu înseamnă că banca centrală estimează menținerea permanentă a ritmului actual. Ea arată că revenirea spre niveluri mai scăzute este așteptată de la o bază mai ridicată.
Așadar, o singură raportare lunară nu poate stabili direcția prețurilor. Evoluția serviciilor, a bunurilor nealimentare și a alimentelor trebuie urmărită împreună cu indicatorii INS și cu estimările BNR.
Datele din septembrie confirmă presiunea ridicată asupra prețurilor, însă nu oferă singure imaginea completă asupra tendinței inflației. O interpretare echilibrată trebuie să includă ritmul lunar, dinamica anuală, media ultimelor 12 luni și prognoza BNR, care indică o dezinflație așteptată, dar de la niveluri mai ridicate decât cele anticipate anterior.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
