Programul fiscal pentru 2027 propune eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie, în paralel cu o țintă de deficit de 5,2% din PIB. Documentul pentru perioada 2026-2028, prezentat de premierul desemnat Luca Niculescu, leagă măsura de controlul cheltuielilor și de îmbunătățirea colectării. În același timp, sunt propuse schimbări pentru administrația fiscală, însă o parte dintre angajamente necesită evaluări și acte normative ulterioare.
Conform documentului citat de Digi24, impozitul minim pe cifra de afaceri ar urma să fie eliminat de la 1 ianuarie 2027, fără o nouă amânare. Programul argumentează că taxa apasă asupra companiilor cu venituri mari și profituri reduse, putând descuraja investițiile.
Măsura este asociată cu OUG nr. 89/2025, iar guvernul propus spune că nu va iniția modificări pentru amânarea sau suspendarea aplicării sale. Totuși, informațiile prezentate nu includ o estimare separată a efectului bugetar produs de eliminarea IMCA.
În schimbul unor sarcini suplimentare pentru contribuabilii conformi, programul pune accent pe combaterea evaziunii, revizuirea facilităților și păstrarea cotei unice. Este menționat și un mecanism de impozitare la ieșire, pentru câștigurile de valoare generate în România înaintea transferului activelor sau al rezidenței fiscale.
Pe partea de cheltuieli, documentul propune ca nicio obligație permanentă să nu fie aprobată fără venituri permanente sau economii echivalente. Pentru 2027, creșterea cheltuielilor nete ar fi limitată la 4,6%.
Totodată, cheltuielile de personal ar urma să scadă gradual ca pondere în PIB, de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2031. Legea salarizării unitare ar trebui să respecte această limită, iar spațiul fiscal să fie folosit pentru corectarea unor inechități, nu pentru majorări uniforme.
Ținta indicată este un deficit de aproximativ 6% din PIB în 2026 și de 5,2% în 2027, potrivit metodologiei europene ESA. Valoarea finală pentru anul viitor va fi stabilită după prognoza de toamnă și va depinde de respectarea plafonului de cheltuieli.
În perspectiva următorilor ani, deficitul ar coborî la 3,2% din PIB în 2029 și sub 3% în 2030. Programul estimează și stabilizarea datoriei publice sub 64% din PIB, urmată de o scădere în 2030-2031. Acestea sunt ipoteze de politică economică, nu rezultate garantate.
Programul prevede posibilitatea reunificării ANAF și a Autorității Vamale Române într-o singură structură fiscală și de control. Înaintea deciziei ar urma să fie analizat modul în care funcționează separat cele două instituții.
Până la 31 decembrie 2026 este propus un sistem bonus-malus pentru conducerea ANAF și structurile operative, cu aplicare din 2027. Recompensele ar fi legate de depășirea planului de încasări, iar penalitățile de indicatorii de performanță.
Printre măsurile administrative se numără camere video pentru inspectorii antifraudă și vamali, extinderea analizei de risc și înlocuirea Registrului unic de control cu o platformă digitală integrată. În plus, sunt avute în vedere reducerea raportărilor redundante și declarațiile fiscale precompletate.
Contribuabilii cu un istoric bun ar putea beneficia de rambursări mai rapide de TVA, controale mai puține și eșalonări simplificate, printr-un sistem de scoring fiscal pozitiv. Rambursările ar fi oprite doar atunci când există suspiciuni documentate de fraudă.
Programul fiscal pentru 2027 leagă eliminarea IMCA de controlul cheltuielilor, colectarea veniturilor și reorganizarea administrației fiscale. Calendarul și țintele sunt clare la nivel de intenție, însă aplicarea lor depinde de prognoze, acte normative și rezultate administrative care nu pot fi încă evaluate.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
