Guvernul Niculescu propune o reducere graduală a deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2030, într-un context în care dezechilibrul a ajuns la 9,3% din PIB în 2024. Potrivit programului prezentat, ajustarea ar combina limitarea cheltuielilor curente cu venituri fiscale mai mari și o administrare mai atentă a datoriei publice. Ținta intermediară pentru 2026 este un deficit de aproximativ 6% din PIB, calculat potrivit metodologiei europene ESA.
Executivul plasează controlul cheltuielilor în centrul consolidării fiscale din 2027 și 2028. Programul prevede ca alocările bugetare să fie legate de rezultate măsurabile, iar proiectele sau schemele care nu își ating obiectivele să fie restructurate, comasate ori închise.
O altă direcție este reorganizarea administrației centrale și locale. Agențiile cu atribuții suprapuse ar putea fi comasate, posturile vacante ar urma să fie ocupate doar în domenii prioritare, iar achizițiile standardizate, precum energia, echipamentele IT și autoturismele, ar putea fi centralizate pentru reducerea costurilor.
Programul introduce și o regulă de disciplină fiscală: orice cheltuială permanentă nouă ar trebui să aibă o sursă permanentă de finanțare sau să fie compensată prin economii. Cheltuielile de personal sunt proiectate să scadă de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031, în timp ce pentru asistența socială este indicat un plafon de 12,2% din PIB.
Pe partea de venituri, Guvernul mizează pe combaterea evaziunii, recuperarea arieratelor și îmbunătățirea conformării contribuabililor. Programul indică reducerea decalajului de TVA drept prioritate, estimând că România pierde aproximativ 30% din această taxă.
Executivul promite rambursări mai rapide de TVA pentru firmele conforme, cu suspendarea procedurii doar în cazuri în care există suspiciuni documentate de fraudă. În paralel, facilitățile fiscale și regimurile preferențiale ar urma să fie evaluate, iar baza de impozitare lărgită.
Documentul prevede eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027. Guvernul susține că această taxă afectează companiile care au cifre de afaceri mari, dar profituri reduse, însă renunțarea la venituri trebuie compensată printr-o colectare mai eficientă și printr-o bază fiscală mai solidă.
Presiunea dobânzilor face consolidarea mai urgentă. Datele incluse în program arată că plata dobânzilor a ajuns la 42,1 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, cu 26,7% peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Pentru întregul an, costul este estimat la aproape 3% din PIB.
Datoria publică a fost indicată la 60,4% din PIB la sfârșitul lunii iulie 2026, echivalentul a aproximativ 1.205 miliarde de lei. Executivul urmărește reducerea riscurilor prin administrarea mai eficientă a datoriei și extinderea finanțării în lei, precum și revenirea ratingului de țară la o perspectivă stabilă în cel mult 12 luni.
În același timp, ajustarea nu ar trebui să sacrifice investițiile. Programul acordă prioritate proiectelor cu fonduri europene, infrastructurii, energiei, sănătății și investițiilor locale aflate într-un stadiu avansat. Noile contracte finanțate de la buget ar putea fi semnate numai după identificarea sursei de finanțare pentru întreaga execuție.
Documentul mai propune explicații lunare privind execuția bugetară, un registru public al programelor bugetate și un raport anual asupra riscurilor fiscale. Ținta de deficit bugetar sub 3% este susținută de un set coerent de direcții, însă documentul guvernamental descrie mai ales mecanisme și obiective, nu rezultate deja obținute. Ajustarea va depinde de execuția bugetară, de reforma administrației, de eficiența colectării și de menținerea investițiilor în limite finanțabile. Fără economii verificabile și venituri suplimentare efectiv colectate, traiectoria până în 2030 va rămâne vulnerabilă la dobânzi, încetinirea economiei și presiuni pentru noi cheltuieli.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
