Deficitul bugetar al României s-a redus în primele nouă luni din 2026, însă consolidarea fiscală are o structură vulnerabilă. Veniturile au avansat mai ales datorită majorării cotelor de TVA și absorbției fondurilor europene, nu unei accelerări consistente a economiei. În același timp, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu peste 10 miliarde de lei, anulând o parte importantă din economiile realizate la salariile din sectorul public. Ultimul trimestru va arăta dacă ajustarea poate continua fără noi presiuni asupra taxelor și investițiilor naționale.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, bugetul general consolidat a încheiat primele nouă luni cu un deficit de 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB. În perioada similară din 2025, dezechilibrul ajunsese la 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB.
Diferența de 24,17 miliarde de lei indică o îmbunătățire vizibilă a execuției bugetare la nouă luni. Totuși, structura ajustării arată că statul s-a bazat în principal pe creșterea veniturilor, nu pe o reducere amplă și permanentă a cheltuielilor.
Veniturile totale au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei. Cea mai importantă contribuție a venit din TVA, ale cărei încasări nete au urcat cu 24,8%, la 118,27 miliarde de lei, după majorarea cotelor prin Legea nr. 141/2025.
Avansul încasărilor din TVA trebuie privit în contextul unei creșteri de numai 3,2% a fondului de salarii din economie. Prin urmare, o parte semnificativă a progresului fiscal provine din taxarea mai ridicată, nu din extinderea proporțională a bazei economice.
Fondurile europene au avut, de asemenea, un rol major. Încasările au ajuns la 48,95 miliarde de lei, cu 39,8% peste nivelul de anul trecut, sprijinind atât veniturile, cât și finanțarea investițiilor.
Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei, pe fondul reducerii unor sporuri și al plafonării salariilor din sectorul public. Economia este însă depășită de creșterea costului finanțării datoriei publice.
Cheltuielile cu dobânzile au urcat cu 10,69 miliarde de lei, până la 50,63 miliarde, reprezentând 2,5% din PIB. Astfel, statul plătește suplimentar pentru datorie de peste două ori suma economisită prin reducerea cheltuielilor de personal.
Asistența socială a rămas aproape neschimbată nominal, la 187,93 miliarde de lei. În acest context, spațiul pentru o ajustare rapidă se restrânge, deoarece serviciul datoriei consumă tot mai multe resurse bugetare.
Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Aproape două treimi, respectiv 65,6%, provin însă din fonduri europene pentru perioada 2021–2027 și din PNRR.
Investițiile finanțate din surse naționale au scăzut. Ministerul Finanțelor a legat această evoluție de plățile excepționale efectuate la începutul lui 2025, inclusiv pentru restanțe din programe naționale și pentru aportul la capitalul Carpatica Feroviar.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis că ultimul trimestru este decisiv pentru atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB. El a susținut că noile cheltuieli trebuie să aibă acoperire în venituri certe, inclusiv la rectificarea bugetară și la elaborarea bugetului pentru 2027.
Rezultatele primelor nouă luni arată o consolidare reală, dar dependentă de taxe mai mari și de finanțări europene. Pentru ca ajustarea să fie sustenabilă, România va trebui să reducă presiunea dobânzilor și să-și consolideze veniturile structurale, fără să sacrifice investițiile finanțate din resurse naționale.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
