Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, estimează că sistemul medical are nevoie de 10,5-11 miliarde de lei pentru a funcționa până la sfârșitul anului. Suma este legată de rectificarea bugetară anunțată pentru finalul săptămânii viitoare, însă nu reprezintă încă o alocare aprobată. Declarația oferă o imagine asupra presiunilor de finanțare, dar lasă deschisă valoarea finală decisă de Guvern și repartizarea exactă între instituțiile implicate.
Potrivit ministrului, aproximativ 9 miliarde de lei ar reveni Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Diferența ar fi destinată Ministerului Sănătății și unor zone considerate critice, inclusiv programele naționale, unitățile de primire a urgențelor, anestezia, terapia intensivă și secțiile pentru nou-născuți.
Calculul ar indica, orientativ, între 1,5 și 2 miliarde de lei pentru Ministerul Sănătății, dacă totalul s-ar situa între 10,5 și 11 miliarde. Totuși, aceasta este o deducție aritmetică pornind de la cifrele prezentate public, nu o împărțire bugetară oficială. Ministrul nu a prezentat, în declarația relatată de Digi24 și News.ro, o listă finală a sumelor pe ordonatori sau programe.
Componenta gestionată prin CNAS ar acoperi mai multe tipuri de cheltuieli curente. Rogobete a indicat programele medicale, medicamentele, plățile către farmacii și alte servicii medicale, precum și concediile medicale.
Ministrul a explicat că aproximativ jumătate din suma solicitată pentru CNAS ar fi legată de programe, medicamente, farmacii și servicii medicale. Cealaltă jumătate ar fi necesară pentru plata concediilor medicale. Afirmația descrie destinații generale, fără să ofere plafoane distincte pentru fiecare categorie.
La Ministerul Sănătății, presiunea ar viza în special funcționarea unor segmente esențiale ale sistemului. Programele naționale de sănătate, urgențele, terapia intensivă și îngrijirea nou-născuților sunt domenii menționate explicit de ministru.
Prin urmare, necesarul pentru sănătate nu trebuie confundat cu fondurile deja disponibile sau cu o suplimentare certă de 11 miliarde de lei. În mecanismul rectificării, Guvernul stabilește veniturile și cheltuielile revizuite, apoi repartizează sumele aprobate către instituțiile și programele eligibile.
Rogobete a spus că discuțiile privind rectificarea continuă și că procedura ar putea fi finalizată spre sfârșitul săptămânii viitoare. Până la adoptarea actului normativ, nu există o confirmare publică asupra valorii acordate sănătății.
Această distincție este importantă pentru evaluarea impactului asupra spitalelor și furnizorilor. O estimare de necesar poate reflecta facturi, servicii contractate și obligații care trebuie finanțate, dar nu garantează că toate solicitările vor fi acoperite integral.
În paralel, ministrul a respins ideea închiderii spitalelor și a susținut dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate și a spitalizării de zi. El a argumentat că mulți pacienți cu boli cronice se prezintă pentru analize, monitorizare, ajustarea tratamentului sau consultații, situații care nu ar necesita internări de două-trei zile.
Poziția privind reorganizarea serviciilor este prezentată ca direcție de politică publică, nu ca efect direct al rectificării. De asemenea, afirmația că spitalele nu se vor închide aparține ministrului și nu este echivalentă cu o decizie bugetară adoptată.
Estimarea de 10,5-11 miliarde de lei arată presiunea financiară asupra sistemului, însă nu stabilește valoarea rectificării. Până la decizia Guvernului, rămâne esențială diferența dintre necesarul indicat de ministru și banii efectiv alocați.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
