Așteptările membrilor și candidaților CFA România s-au îmbunătățit în septembrie, însă perspectiva economică rămâne fragilă. Sondajul CFA indică o inflație de 5,77% peste 12 luni, iar euro ar putea ajunge la 5,39 lei. Creșterea reală a PIB ar urma să fie de numai 0,1%, pe fondul reducerii deficitului bugetar.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a urcat la 42,9 puncte, de la 39,5 puncte în luna precedentă. Avansul a fost susținut mai ales de anticipații. Evaluarea condițiilor curente s-a îmbunătățit mai lent.
Indicatorul rămâne sub pragul neutru de 50 de puncte. Potrivit CFA România, acesta se află în zona pesimistă de 26 de luni, ceea ce limitează semnificația creșterii recente a încrederii.
Pentru octombrie 2027, participanții estimează o inflație anuală de 5,77%, față de 6,61% în prezent. În total, 54% dintre respondenți consideră că inflația va scădea în următoarele 12 luni.
Reducerea anticipată nu înseamnă revenirea rapidă la stabilitatea prețurilor. Nivelul estimat rămâne mult peste obiectivul Băncii Naționale, astfel că presiunile asupra consumului și costurilor companiilor pot persista.
ROBOR la trei luni este estimat să coboare de la 6,09% la 5,69%. În schimb, randamentele titlurilor de stat ar urma să crească ușor: de la 6,81% la 6,84% pentru scadența de cinci ani și de la 7,04% la 7,10% pentru zece ani.
Diferența dintre dobânzile pe termen scurt și costurile finanțării pe termen lung sugerează că relaxarea monetară nu ar elimina imediat presiunile asupra finanțării statului. Randamentele sunt influențate și de riscurile fiscale, percepția investitorilor și evoluția cursului.
Riscul valutar apare în aproape toate răspunsurile analizate. Un procent de 96% dintre participanți anticipează deprecierea leului, cu un curs mediu de 5,3246 lei pentru un euro peste șase luni și de 5,3893 lei peste un an.
Raportată la valoarea de 5,3495 lei pentru un euro menționată în sursa citată, estimarea anuală indică o depreciere de aproximativ 0,7%. O monedă mai slabă poate scumpi bunurile importate și inputurile externe folosite de companii.
Analiștii estimează și reducerea deficitului bugetar de la 7,7% la 5,5%. Ajustarea ar sprijini consolidarea fiscală, dar este asociată cu o creștere economică de numai 0,1%, față de 0,7% în prezent.
Prin urmare, creșterea încrederii nu trebuie confundată cu anticiparea unei reveniri economice. Sondajul reflectă percepțiile membrilor și candidaților CFA România, nu o prognoză oficială. Rezultatele indică riscurile percepute pentru inflație, curs, dobânzi și finanțele publice.
Imaginea rezultată este a unei economii vulnerabile: inflația scade lent, leul pierde teren, iar reducerea deficitului poate limita ritmul de creștere. Echilibrul dintre stabilitatea prețurilor, finanțarea statului și relansarea PIB rămâne dificil de gestionat.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
