România se clatină pe marginea recesiunii. Datele Institutului Național de Statistică arată că economia a crescut doar cu 0,3% în prima jumătate a anului – practic, stagnare. Analiștii avertizează că finalul lui 2025 ar putea aduce două trimestre consecutive de scădere, adică recesiune în toată regula.

Cauzele sunt evidente: industria dependentă de Vest, aflat în criză, și un consum intern prăbușit sub greutatea prețurilor mari. Cu alte cuvinte, românii cumpără mai puțin, firmele produc mai puțin, iar statul mimează reformele.

Guvernatorul BNR vine cu rețeta „miracol”: absorbție mai bună a fondurilor europene și „măsuri fiscale credibile”. Însă aceste soluții sunt exact promisiunile rostite de ani de zile și niciodată puse în practică. Între timp, datoria publică explodează, investițiile stagnează, iar oamenii simt pe pielea lor sărăcia.

În cel mai optimist scenariu, România ar putea avea în 2026 o creștere economică între 0 și 1% – adică tot la limita recesiunii. Adevărul crud este că, în lipsa unor reforme reale și a tăierii risipei bugetare, țara riscă să rămână blocată într-un cerc vicios de stagnare, datorii și austeritate impusă românilor de rând.