O nouă creștere a salariului minim este susținută de guvern și sindicate, la doar câteva luni după majorarea precedentă, însă mediul de afaceri avertizează că măsura poate deveni dificil de absorbit. Costurile salariale mai mari pot fi transferate în prețuri, pot reduce angajările sau pot accelera automatizarea, mai ales în sectoarele cu marje mici. În același timp, veniturile suplimentare pot susține consumul. Impactul concret depinde de nivelul majorării, de productivitate și de capacitatea companiilor de a suporta noile costuri.
Potrivit informațiilor prezentate de Știrile ProTV, social-democrații susțin în programul de guvernare o majorare a salariului minim, iar sindicatele cer o creștere de 675 de lei brut. Propunerea ar însemna, conform sursei, aproximativ 282 de lei în plus pentru angajați, după taxe.
Reprezentanții IMM România și ai Concordia consideră însă că firmele private nu pot absorbi cu ușurință o nouă creștere atât de curând după cea aplicată în vară. În opinia lor, angajatorii care plătesc salarii minime ar putea reduce numărul de posturi, iar unele companii ar putea ajunge să își restrângă activitatea sau să se închidă.
Mecanismul este direct: o majorare impusă ridică nu doar salariul net, ci și costul total al muncii pentru angajator. Companiile pot încerca să recupereze diferența prin prețuri mai mari, reducerea marjelor, amânarea investițiilor sau reorganizarea echipelor. În sectoarele cu productivitate scăzută, presiunea este mai dificil de absorbit.
Analistul economic Adrian Negrescu, citat de Știrile ProTV, a avertizat că veniturile suplimentare ar putea fi erodate de inflație. O astfel de evoluție nu este automată, dar devine mai probabilă atunci când firmele transferă o parte din costurile salariale către consumatori.
Salariul minim poate îmbunătăți veniturile angajaților și poate susține consumul pe termen scurt. Totuși, piața muncii nu poate fi separată de productivitatea muncii și de rezultatele financiare ale companiilor. Dacă salariile cresc mai repede decât valoarea produsă, diferența se reflectă în prețuri, profituri mai mici sau mai puține locuri de muncă.
În plus, taxarea ridicată și costurile administrative afectează deja competitivitatea firmelor românești, atât pe piața internă, cât și la export. Introducerea inteligenței artificiale și a altor tehnologii poate reduce nevoia de forță de muncă în anumite activități, ceea ce amplifică riscul ca o creștere rapidă a salariului minim să accelereze automatizarea sau externalizarea.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a cerut ca orice cheltuială să aibă acoperire în venituri și a avertizat asupra riscului de majorare a deficitului. O variantă analizată este amânarea creșterii până în vara următoare, pentru ca decizia să fie fundamentată prin date bugetare și economice.
Salariul minim nu ar trebui stabilit ca rezultat al unei competiții politice sau sindicale, ci prin raportare la productivitate, inflație și capacitatea reală a economiei. Într-un mediu în care taxarea apasă deja asupra firmelor românești, o majorare rapidă poate reduce competitivitatea și poate afecta ocuparea. Piața trebuie să aibă un rol central, iar orice creștere ar trebui introdusă gradual și justificată prin evoluția productivității.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de stirileprotv.ro.
