STUDIU. Sfetcu: Îmbătrânirea populației amplifică presiunile asupra pensiilor, sănătății și serviciilor sociale
Dominic Fritz: Încrederea în premierul Luca Niculescu va depinde de opoziția față de PSD

România se confruntă nu doar cu o problemă a pensiilor, ci cu o provocare sistemică a longevității insuficient susținute instituțional. Studiul arată că vârstnicii sunt expuși simultan veniturilor mici sau instabile, fragilității sanitare și izolării sociale ori digitale. Numărul persoanelor de 65 de ani și peste crește, accesul la servicii rămâne inegal, iar familia preia încă o mare parte din îngrijire. În acest context, autorul susține trecerea de la o abordare predominant monetară la una integrată, bazată pe servicii de proximitate, prevenție, participare și acces efectiv la sănătate și administrație.

Analiza îi aparține lui Nicolae Sfetcu și are titlul original „Persoanele vârstnice în România: date, politici și provocări structurale”. Lucrarea a fost publicată în 2026 în revista Cunoașterea Științifică.

Datele care conturează presiunea demografică și socială

Studiul definește, în principal, populația vârstnică drept segmentul de 65 de ani și peste, folosind pentru ocupare grupa standard de 55-64 de ani. Autorul combină date INS, Eurostat, OECD, CNPP, informații provenite din servicii pentru seniori și literatură academică. Sunt urmărite demografia, veniturile, ocuparea, sănătatea, îngrijirea de lungă durată, singurătatea și incluziunea digitală.

În 2020, România avea 3,664 milioane de persoane de 65 de ani și peste, față de 3,021 milioane de copii cu vârste între 0 și 14 ani. Numărul vârstnicilor a crescut la 3,822 milioane în 2024, iar o sinteză pentru 1 ianuarie 2025 indica 4,02 milioane de persoane de 65 de ani și peste. În același timp, populația rezidentă totală era de aproximativ 19,036 milioane. Pentru 2026, datele privind populația după domiciliu indicau o pondere de 18,8% a segmentului 65+.

Pe piața muncii, rata de ocupare a persoanelor de 55-64 de ani a ajuns la 53,4% în 2024, după 48,5% în 2020. Totuși, valoarea rămânea sub media OECD de 66% consemnată pentru 2023. Diferența dintre sexe este importantă: în 2024 erau ocupate 64,6% dintre persoanele de sex masculin din această grupă, comparativ cu 43% dintre femei.

Pensia medie din sistemul public a crescut nominal de la 1.544 de lei în decembrie 2020 la 2.748 de lei în decembrie 2024. Cu toate acestea, gospodăriile conduse de persoane de 65 de ani și peste depind în mare măsură de pensii: 63,5% din venituri proveneau din această sursă, iar 10,9% erau venituri în natură. În 2024, 27,9% din populația României era în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar cheltuielile de protecție socială reprezentau sub 17% din PIB în 2022.

Sănătate, singurătate și excludere digitală

Problemele de acces la sănătate sunt mai severe în cazul persoanelor sărace și al vârstnicilor din mediul rural. OECD indica o speranță de viață de 76,4 ani în 2023, iar 6% dintre persoanele cu nevoie de îngrijiri medicale raportau nevoi nesatisfăcute. Pentru vârstnicii din mediul rural, Eurostat indica o rată de 11,4% în 2024. În Mehedinți, Covasna și Tulcea, mai puțin de 10% din populație locuia la cel mult 15 minute cu mașina de un spital.

Singurătatea este vizibilă mai ales în datele serviciilor de sprijin. Telefonul Vârstnicului a înregistrat 5.464 de convorbiri și 1.182 de apelanți unici în prima jumătate a anului 2025; 53,6% dintre apelanți trăiau singuri. Pentru întregul an, programul a raportat 11.697 de apeluri și 5.769 de seniori sprijiniți. Studiul de caz realizat în București-Ilfov citat de autor a arătat că 88% dintre respondenții vârstnici asociau singurătatea cu dificultățile de utilizare a internetului.

Literatura analizată sugerează că decalajul digital nu înseamnă doar lipsa unui dispozitiv, ci și lipsa competențelor, a sprijinului și a capacității reale de a utiliza servicii digitalizate. Această problemă devine mai importantă pe măsură ce administrația, sănătatea și informațiile publice se mută online.

Politici existente și priorități de intervenție

Legea nr. 360/2023 și Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă pentru perioada 2023-2030 oferă cadrul formal al politicilor. Direcția strategică favorizează îngrijirea la domiciliu și în comunitate, sprijinirea îngrijitorilor informali și integrarea serviciilor medicale cu cele sociale. Studiul constată însă că implementarea este lentă și fragmentată între instituții și teritorii. În practică, familia rămâne principalul furnizor de îngrijire, cu o povară disproporționată asupra femeilor.

Printre prioritățile propuse se numără screeningul pentru singurătate, fragilitate și nevoi de îngrijire în medicina de familie și serviciile sociale, extinderea îngrijirii la domiciliu și a centrelor de zi, sprijinirea îngrijitorilor informali, programe de navigare digitală pentru seniori și soluții locale de mobilitate. Pentru grupa 55-64 de ani sunt recomandate formarea continuă, reconversia, mentoratul și formele de muncă flexibile. Autorul propune și o monitorizare bazată pe indicatori comuni privind veniturile, sănătatea, îngrijirea, singurătatea, competențele digitale și accesul teritorial.

Interpretarea rezultatelor trebuie făcută cu prudență. Unele date disponibile în 2026 erau din 2024 sau începutul lui 2025, iar seriile folosesc uneori definiții diferite pentru populația rezidentă și populația după domiciliu. Nu există încă statistici oficiale anuale solide privind singurătatea, sănătatea mintală subclinică și excluderea digitală. Datele Telefonului Vârstnicului descriu persoanele care au solicitat ajutor și nu pot fi extrapolate automat la întreaga populație vârstnică. De asemenea, multe studii academice sunt locale, transversale și concentrate în mediul urban, iar recomandările de politici nu sunt însoțite, în toate cazurile, de evaluări de impact sau costări bugetare oficiale.

Concluzia studiului este că securitatea la vârste înaintate depinde de mai mult decât de transferul monetar. O politică eficace trebuie să combine venituri predictibile cu îngrijire accesibilă, prevenție, transport, competențe digitale și oportunități de participare economică și civică.

Sursa: Persoanele vârstnice în România: date, politici și provocări structurale

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate