Reactorul 1 de la Cernavodă a fost reconectat la Sistemul Energetic Național după o oprire de aproape trei luni. Revenirea unității nucleare îmbunătățește echilibrul dintre producție și consum, dar nu transformă România într-un exportator de electricitate. Potrivit expertului în energie Ciprian Cherciu, citat de Digi24, producția unui singur reactor acoperă aproximativ 10% din consumul național. În intervalele aglomerate, țara continuă să importe energie, astfel că facturi mai mici nu apar automat.
Efectul imediat al repornirii este legat de siguranța aprovizionării. Mai multă producție internă înseamnă o nevoie mai redusă de importuri și o distanță mai mare față de scenariul întreruperilor controlate.
Cherciu a explicat pentru Digi24 că România rămâne, în cea mai mare parte a zilei, într-o poziție deficitară. Chiar și după revenirea reactorului, sistemul poate avea nevoie de energie cumpărată din exterior, inclusiv la orele la care consumul este ridicat.
Prin urmare, energia nucleară suplimentară limitează presiunea asupra pieței, însă nu generează automat un surplus disponibil pentru ieftinirea generală a electricității. Prețul plătit de consumatori depinde de ansamblul pieței, de costurile de producție și de necesarul de import, nu doar de funcționarea unei singure unități.
Unul dintre principalele riscuri apare atunci când cererea crește rapid. Potrivit declarațiilor specialistului, pe 3 octombrie România ar fi ajuns la importuri de aproximativ 3.400-3.500 MW, în condițiile unei capacități teoretice totale de import de circa 4.000 MW.
Această marjă redusă devine importantă în sezonul rece. Temperaturile scăzute pot crește consumul pentru încălzire, iar o producție internă insuficientă ar pune presiune suplimentară pe interconexiunile cu statele vecine.
În perioada verii, consumul din orele de seară, alimentat inclusiv de folosirea aparatelor de aer condiționat, a dus la importuri mai mici decât nivelul menționat pentru toamnă. Diferența arată cât de repede se poate restrânge rezerva sistemului atunci când două reactoare sunt indisponibile și cererea crește.
Expertul consideră că problema este mai amplă decât oprirea sau repornirea unui reactor. România nu produce încă suficientă energie pentru nevoile actuale, iar electrificarea transporturilor, a încălzirii și a industriei poate majora cererea în anii următori.
Țara dispune de resurse pentru dezvoltarea producției din surse nucleare, hidro, eoliene și solare, însă aceste capacități trebuie să fie disponibile atunci când consumul este ridicat. Producția variabilă a unor surse regenerabile nu rezolvă singură problema vârfurilor de sarcină.
În acest context, revenirea Reactorului 1 este un sprijin pentru echilibrarea sistemului, nu o soluție completă pentru deficitul de energie electrică. România are nevoie de investiții și de capacități suplimentare pentru a reduce dependența de importuri pe termen lung.
Repornirea Reactorului 1 este importantă pentru stabilitatea sistemului, însă efectul ei principal este reducerea riscului operațional, nu ieftinirea automată a energiei. România rămâne dependentă de importuri în perioadele de consum ridicat, iar temperaturile scăzute pot apropia din nou sistemul de limita tehnică a rețelelor. Facturile mai mici ar necesita un echilibru durabil între producție, consum și investiții, nu doar revenirea temporară a unei unități nucleare.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
