Cum s-a transformat insolvența Ueno Bank într-o criză financiară și politică în Paraguay
Conflictul Agronicula–MADR: cronologia unei dispute privind proprietatea și finanțarea AFIR

Insolvența Ueno Bank a depășit rapid zona unei crize bancare și a devenit o confruntare politică în Paraguay. Banca centrală a preluat controlul asupra instituției, după avertismente privind împrumuturile acordate unor entități legate de compania-mamă. În paralel, finanțarea publică de peste 850 de milioane de dolari și implicarea politică a fostului președinte Santiago Peña au alimentat procedura de destituire și anchetele penale. Cazul testează credibilitatea reformelor economice promovate de Asunción.

Expunerea către afiliați și rolul banilor publici

Potrivit informațiilor citate de HotNews.ro din presa internațională și paraguayană, autoritatea monetară primise cel puțin zece avertismente privind împrumuturile substanțiale acordate de Ueno unor entități asociate companiei-mamă. Aceste semnale indicau o concentrare a riscului care, dacă va fi confirmată de anchete, ar fi trebuit să declanșeze controale mai ferme.

Ueno a pornit ca fintech în 2021, a obținut rapid licență bancară și s-a extins agresiv în rândul populației și al întreprinderilor mici. Banca a atras peste 850 de milioane de dolari din fonduri publice, inclusiv aproximativ o zecime din fondul de investiții al agenției de asigurări sociale.

Dimensiunea finanțării a transformat problema unei instituții private într-un risc cu implicații bugetare și sociale. După blocarea conturilor, banca centrală a anunțat garantarea depozitelor până la echivalentul a circa 38.000 de dolari pentru fiecare client, fără ca sursa să precizeze costul final pentru sectorul public.

Cum a devenit criza bancară o criză de guvernare

Santiago Peña, fost economist al Fondului Monetar Internațional și fost investitor în holdingul Ueno, l-a numit pe șeful băncii la conducerea autorității monetare, potrivit relatării citate. Totodată, administrația sa a direcționat către creditor sume importante din bani publici.

Aceste legături nu reprezintă, prin ele însele, dovada unei infracțiuni. Ele explică însă de ce prăbușirea instituției a fost interpretată ca o problemă de guvernanță, nu doar ca un eșec comercial. Mai mulți directori Ueno, inclusiv fondatorul Miguel Vázquez, au fost arestați și puși sub acuzare, iar Peña a fost plasat în arest la domiciliu și a declarat că va coopera cu autoritățile.

Senatul l-a înlăturat pe președinte, iar vicepreședintele Pedro Alliana a preluat funcția. Relatarea HotNews.ro indică și conflictul dintre Peña și Horacio Cartes, liderul Partidului Colorado, drept un factor politic esențial. Potrivit analiștilor citați, aliații lui Cartes au susținut îndepărtarea lui Peña, dar nu și a vicepreședintelui.

Semnalul pentru stabilitate și finanțarea statului

Banca centrală a susținut că falimentul Ueno nu va afecta sistemul financiar în ansamblu, iar agențiile de rating nu au anunțat o retrogradare imediată a datoriei suverane. Totuși, aceste evaluări descriu mai ales riscul sistemic imediat și nu rezolvă întrebările privind supravegherea, concentrarea fondurilor publice sau protecția deponenților.

Obligațiunile paraguayene în dolari pe termen lung au scăzut ușor, iar un strateg citat de sursă a anticipat un efect redus asupra costurilor de împrumut. Reacția pieței poate rămâne limitată pe termen scurt, însă costul finanțării statului depinde și de încrederea investitorilor în instituții, nu doar de indicatorii macroeconomici.

Prin urmare, insolvența Ueno Bank pune sub semnul întrebării modelul de stabilitate promovat de Paraguay. Anchetele trebuie să separe faptele confirmate de acuzațiile politice, iar autoritățile vor fi evaluate după transparența recuperării banilor și după reformele de supraveghere pe care le vor aplica.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate