STUDIU. Leeson: Chintilele de venit arată o concentrare persistentă în SUA și România
STUDIU. Leeson: Cum s-a adâncit diferența de venituri în SUA și România

Distribuția venitului se deplasează către grupul superior atât în Statele Unite, cât și în România, însă mecanismele descrise de studiu sunt diferite. În SUA, accentul cade pe tehnologie, calificare, imigrație și externalizare; în România, pe tranziția de la comunism la economia de piață, sărăcie, corupție și instituții.

Acestea sunt principalele rezultate ale lucrării „Income Inequality in the United States vs. Romania”, scrisă de Joseph Leeson și Michael Lindenfelser. Studiul a apărut în 2013 în Undergraduate Journal of Global Citizenship, publicație a DigitalCommons@Fairfield, Fairfield University.

O măsură simplă: ponderea venitului pe chintile

Autorii pornesc de la împărțirea gospodăriilor în cinci grupuri egale, fiecare reprezentând 20% din total. Într-o distribuție perfect egală, fiecare chintilă ar primi 20% din venitul personal. Datele prezentate pentru SUA contrazic această ipoteză: în 2006, chintila superioară primea 50,5%, față de 45,7% în 1986, în timp ce prima chintilă cobora de la 3,9% la 3,4%.

În 2008, primele 5% dintre gospodării primeau 21,5% din venit, iar primele 20% aproximativ jumătate. Studiul descrie o creștere de lungă durată a ponderii veniturilor deținute de vârful distribuției, cu o accelerare după anii 1970. În 2008, recesiunea nu modificase substanțial această structură potrivit măsurătorilor citate.

Oferta de competențe și schimbarea tehnologică

Interpretarea economică propusă pentru SUA pornește de la apariția unei piețe a muncii pe două niveluri după Al Doilea Război Mondial: lucrători mai puțin educați și lucrători capabili să țină pasul cu schimbările tehnologice. Diferențele de câștig între nivelurile de educație au crescut. Între 1972 și 1992, avantajul absolvenților de facultate față de absolvenții de liceu a urcat de la 1,43 la 1,82, iar cel al persoanelor cu studii avansate de la 1,72 la 2,54.

Autorii menționează două mecanisme suplimentare. Imigrația a crescut oferta de lucrători cu venituri mici, iar externalizarea a afectat locurile de muncă din producție asociate clasei de mijloc. În plus, gospodăriile cu mai mulți salariați au de regulă venituri mai mari decât cele cu un singur salariat. Deoarece statisticile sunt construite pe gospodării, acest fapt poate accentua măsurarea inegalității.

România după 1989

Seria românească descrisă în lucrare arată o creștere a ponderii quintilei superioare de la 33,2% în 1989 la 40,3% în 2007. În aceeași perioadă, prima quintilă a coborât de la 10% la 7,9%. Pentru 2008, sursa citată de autori estima că grupul cu cele mai mari venituri primea aproape de cinci ori mai mult decât grupul cu cele mai mici venituri: 39% față de 8% din venitul înainte de impozitare.

Tranziția economică este prezentată ca un factor major. Vechiul sistem industrial nu mai răspundea cererii, iar reorganizarea a produs atât creștere, cât și costuri sociale. Consumul intern și investițiile au alimentat expansiunea, dar 25% din populație se afla sub pragul sărăciei în datele citate. Corupția și birocrația au limitat, potrivit studiului, mediul de afaceri.

Ce permit datele să concluzioneze

Leeson și Lindenfelser identifică o tendință comună: reducerea ponderii venitului pentru grupurile inferioare și extinderea ponderii pentru grupul superior. Ei discută și ipoteza lui Kuznets privind o relație în formă de U între creștere și inegalitate, dar nu o testează econometric în lucrare.

Limitele sunt importante. Studiul depinde de serii și surse secundare, iar autorii citează observația că datele istorice pentru SUA sunt insuficiente înainte de anii 1960. Prin urmare, rezultatele descriu evoluții și factori asociați, nu o estimare cauzală separată pentru fiecare mecanism.

Sursa: Income Inequality in the United States vs. Romania

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate