STUDIU. Präg: Inegalitatea veniturilor are un efect mic asupra sănătății, iar testul comparațiilor sociale eșuează
STUDIU. Präg: Venitul și inegalitatea economică sunt legate de sănătate, dar comparațiile sociale nu explică diferențele

În economie, aceeași distribuție medie a veniturilor poate ascunde diferențe importante între gospodării. Un studiu european arată că aceste diferențe sunt asociate cu sănătatea, dar nu confirmă ipoteza că mecanismul principal ar fi comparația psihologică a veniturilor între indivizi.

Articolul Income and Income Inequality as Social Determinants of Health: Do Social Comparisons Play a Role? a fost scris de Patrick Präg, Melinda C. Mills și Rafael P. M. Wittek și publicat în 2013 în European Sociological Review. Întrebarea centrală a cercetării este dacă orientarea spre comparații de venit modifică efectele venitului relativ și ale inegalității asupra sănătății.

Designul empiric

Autorii au analizat runda a treia a European Social Survey, realizată în 2006/07. Eșantionul final cuprinde 18.356 de cazuri complete din 23 de țări. Datele se referă la persoane aflate în muncă, deoarece întrebarea despre importanța comparației veniturilor a fost adresată respondenților activi pe piața muncii. Cipru și Letonia au fost excluse din cauza diferențelor de măsurare a acestei variabile, iar persoanele de peste 70 de ani au fost eliminate.

Variabila dependentă nu este un indicator medical administrativ, ci două măsuri auto-raportate. Sănătatea generală a fost evaluată pe o scală de la 0 la 4. Bunăstarea psihologică a fost calculată din opt itemi ai unei versiuni scurte CES-D, cu scoruri de la 0 la 3. Cele două măsuri sunt corelate moderat, cu r=0,35, ceea ce susține folosirea lor ca dimensiuni înrudite, dar distincte, ale sănătății.

Venitul gospodăriei a fost echivalizat în funcție de dimensiunea gospodăriei și introdus în modele sub forma unor chintile specifice fiecărei țări. Chintila superioară a fost categoria de referință. Inegalitatea a fost măsurată cu coeficientul Gini al venitului net al gospodăriilor. Modelele multinivel au inclus indivizi grupați în țări, intercepturi aleatoare și controale pentru PIB pe locuitor, educație, vârstă, sex și statut marital sau de coabitare. Autorii au verificat și specificații alternative, inclusiv pante aleatoare și forme diferite ale relației cu Gini.

Rezultatele principale

Primul rezultat este un gradient economic al sănătății. Comparativ cu persoanele din chintila superioară, cele din prima chintilă au avut coeficienți mai mici cu 0,134 pentru bunăstarea psihologică și cu 0,229 pentru sănătatea autoevaluată. Pentru a doua chintilă, diferențele au fost de 0,0812 și 0,149, iar pentru a treia de 0,0290 și 0,0944. Diferența pentru a patra chintilă a fost semnificativă pentru sănătatea generală, dar nu și pentru bunăstarea psihologică. Aceste cifre reprezintă asocieri estimate în modele, nu efecte cauzale demonstrate.

Coeficientul Gini a fost negativ asociat cu ambele rezultate, după controlul venitului individual și al PIB-ului pe locuitor. O creștere cu un punct a Gini a corespuns unei scăderi estimate de 0,007 a bunăstării psihologice și de 0,016 a sănătății autoevaluate. O abatere standard a coeficientului Gini, egală cu 4,7 puncte în eșantion, a fost asociată cu reduceri de 0,068, respectiv 0,10 deviații standard. Autorii consideră că magnitudinea este mică.

Introducerea orientării spre comparația veniturilor nu a schimbat substanțial coeficienții chintilelor. Persoanele care considerau comparațiile mai importante raportau o bunăstare și o sănătate mai slabe, însă această variabilă nu a explicat gradientul venit-sănătate. Mai important pentru ipotezele studiului, nici interacțiunile dintre comparațiile de venit și chintilele de venit, nici interacțiunea cu Gini nu au fost semnificative.

Implicații și limite

Rezultatul pune sub semnul întrebării o explicație specifică a inegalităților de sănătate: ideea că ierarhiile de statut și competiția pentru statut ar fi mecanismul esențial care leagă poziția economică de sănătate. Autorii nu exclud alte explicații, precum condițiile materiale sau factori neobservați la nivelul țărilor. Ei menționează că unele asocieri dintre inegalitate și sănătate se reduc sau dispar în cercetări care controlează heterogenitatea neobservată.

Limitările sunt relevante pentru interpretare. Studiul este restrâns la populația ocupată, folosește venituri ale gospodăriei pentru poziția economică și o singură întrebare pentru orientarea spre comparații. Nu poate stabili cauzalitate și nu arată grupurile de referință ale respondenților. De aceea, concluzia este una delimitată: în datele analizate, venitul relativ și inegalitatea sunt asociate cu sănătatea, dar importanța comparațiilor de venit nu modifică aceste asocieri.

Sursa: Income and Income Inequality as Social Determinants of Health: Do Social Comparisons Play a Role?

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate