STUDIU. Fanea‐Ivanovici: Costul administrativ al taxării depășește uneori povara fiscală pentru firme
STUDIU. Fanea‐Ivanovici: Digitalizarea poate reduce costurile conformării fiscale și riscurile de corupție

În analiza economică a fiscalității, impozitul plătit este doar una dintre componentele costului suportat de o companie. Cealaltă componentă este efortul administrativ: ore de lucru, documente, proceduri și interacțiunea cu autoritatea fiscală. Studiul lui Mina Fanea‐Ivanovici, Muşetescu Radu-Cristian, Marius-Cristian Pană și Cristina Voicu pornește exact de la această distincție.

Intitulat Fighting Corruption and Enhancing Tax Compliance through Digitization: Achieving Sustainable Development in Romania, articolul a apărut în Sustainability în 2019. Autorii formulează patru ipoteze: reglementarea fiscală crește costurile conformării, aceste costuri pot fi asociate corupției, corupția afectează dezvoltarea durabilă, iar digitalizarea poate îmbunătăți conformarea și reduce corupția.

Construcția analizei

Cercetarea este în principal calitativă și utilizează statistici descriptive. Alegerea metodologică este explicată prin faptul că datele comparabile despre serviciile publice digitale din Uniunea Europeană sunt disponibile doar din 2014 prin DESI, în timp ce România a făcut primii pași reali în digitalizarea administrației în 2012.

Pentru prima ipoteză sunt utilizate datele World Bank din Doing Business, pentru perioada 2006–2019. Variabilele centrale sunt numărul plăților fiscale anuale, timpul necesar conformării și rata totală a taxării, exprimată ca procent din profit. Indicatorii se referă la o companie de dimensiune medie, în al doilea an de funcționare, localizată în București.

Autorii identifică o corelație Pearson de 0,77 între numărul plăților și timpul de conformare. Corelația dintre numărul plăților și ponderea taxelor în profit este de 0,66. Prima relație este mai puternică, ceea ce susține interpretarea că procedurile administrative reprezintă un determinant mai important al efortului de conformare decât povara fiscală propriu-zisă.

Seria de date conține și o observație relevantă pentru analiza instituțională. În 2012, numărul plăților era de 113, iar în 2015 coborâse la 14. Cu toate acestea, ponderea taxelor în profit s-a redus cu doar 0,3 puncte procentuale între 2012 și 2015. În aceeași perioadă, timpul de conformare a scăzut mai vizibil. Rezultatul sugerează că multe taxe cu pondere redusă în profit pot genera totuși un volum disproporționat de muncă administrativă.

Relația cu comportamentul antreprenorial

În modelul teoretic folosit de autori, costurile de conformare sunt costuri de tranzacție asociate relației dintre firmă și administrație. Antreprenorii compară costurile respectării regulilor cu cele ale neconformării. Dacă respectarea este mai puțin costisitoare, comportamentul este productiv; dacă neconformarea devine mai atractivă, pot apărea comportamente evazive. Atunci când avantajele obținute prin relații privilegiate depășesc costurile, analiza vorbește despre antreprenoriat distructiv.

Pentru ipoteza privind corupția, studiul compară costurile conformării cu indicatori privind plățile suplimentare, mita și favoritismul. Corelația Pearson calculată între indicatori este -0,64 și confirmă ipoteza doar parțial, pe intervale scurte. Autorii observă că, începând cu 2009, reducerea costurilor conformării a fost asociată cu extinderea unor comportamente evazive și distructive.

Această constatare limitează o explicație simplă a corupției prin fiscalitate. Studiul indică rolul autonom al discreției administrative, al favoritismului în contracte și decizii și al distribuirii fondurilor publice. Plățile informale pot apărea nu doar pentru a reduce costurile birocratice, ci și pentru a obține avantaje extra-piață în detrimentul concurenților și contribuabililor.

Digitalizarea ca reducere a costurilor

Introducerea plății electronice în 2012 a fost urmată de o diminuare substanțială a timpului necesar conformării. Autorii interpretează această schimbare ca pe un argument în favoarea celei de-a patra ipoteze. În plus, depunerea electronică a anumitor declarații fiscale a devenit obligatorie, iar infrastructura de plată online a fost extinsă către taxe, amenzi și alte obligații.

Imaginea de ansamblu rămâne însă mixtă. DESI arăta că România avea o poziție foarte slabă la serviciile publice digitale, inclusiv la formulare precompletate, finalizarea online a procedurilor și serviciile pentru companii. În 2017, România depășea media europeană la utilizarea portalurilor de e-guvernare de către utilizatorii care trebuiau să depună formulare și la date deschise, dar ocupa ultima poziție în anumite componente esențiale.

Ce poate și ce nu poate demonstra studiul

Concluzia este că digitalizarea poate diminua costurile administrative și poate crea condiții pentru o conformare mai ridicată, transparență și încredere în instituții. Studiul nu demonstrează însă o relație cauzală completă între digitalizare și reducerea corupției. Datele sunt puține și discontinue, iar autorii recunosc că analiza corelațiilor nu elimină problema endogenității. Ei propun, pentru cercetări viitoare, utilizarea unor variabile decalate, a unor variabile de mediere și a unor controale dependente de timp.

Sursa: Fighting Corruption and Enhancing Tax Compliance through Digitization: Achieving Sustainable Development in Romania

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate