Anul 2025 se conturează drept unul dintre cei mai dificili pentru apicultura românească. În județul Gorj, producția de miere a fost zero la toate sortimentele, iar apicultorii vorbesc despre un colaps economic în lanț. Lipsa culesului natural a transformat mierea din produs tradițional într-un lux, iar stupii au fost menținuți în viață doar prin hrănirea artificială cu zahăr.

Potrivit datelor Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA) Gorj, în județ există aproximativ 900 de apicultori activi, care gestionează circa 50.000 de familii de albine. În ultimii doi ani, efectivele s-au redus cu 30–40%, din cauza secetei prelungite și a înghețurilor târzii, care au compromis complet flora meliferă.

„Anul 2025 a fost dezastruos. Salcâmul a fost distrus de îngheț, iar mierea lipsește complet. Apicultorii care nu au făcut deplasări în pastoral au fost obligați să își hrănească stupii cu sirop de zahăr pentru a nu pierde coloniile”, a declarat Ionuţ Pîrvan, vicepreşedintele ACA Gorj. În cazul său, menținerea celor 130 de familii de albine a necesitat peste 1,5 tone de zahăr, un efort financiar considerabil într-un an fără venituri din producție.

Sector strategic, fără rentabilitate

Apicultura românească a devenit o activitate cu randament economic negativ, susținută mai degrabă din pasiune decât din profit. Deși contribuția indirectă a albinelor la agricultură și biodiversitate este uriașă, politicile publice nu reușesc să asigure stabilitatea acestui sector strategic.

Ultimul sprijin financiar acordat apicultorilor a fost în urmă cu trei ani – 23,75 lei pentru fiecare familie de albine. În prezent, ACA a solicitat reintroducerea subvențiilor, iar în Parlament se află un proiect de lege care prevede un ajutor de 15 euro/familie de albine pentru următorii trei ani.

Dacă legea va fi adoptată, programul ar urma să intre în vigoare în 2026, însă până atunci, mulți crescători riscă să își restrângă activitatea. „Fără un sprijin concret, apicultura nu mai este sustenabilă. Costurile de întreținere depășesc cu mult veniturile, iar efectivele se reduc anual”, avertizează reprezentanții ACA.

În prezent, apicultorii cu până la 75 de familii de albine sunt scutiți de impozit, iar cei care depășesc acest prag achită un impozit simbolic de un leu per familie, o măsură care nu compensează însă pierderile cauzate de lipsa producției.

Concluzie

Anul apicol 2025 marchează o criză profundă pentru apicultura românească, în care producția zero de miere se traduce prin pierderi economice majore, scăderea numărului de familii de albine și risc crescut de abandon al stupinelor. Fără intervenții economice rapide, un sector vital pentru agricultură și mediu riscă să dispară treptat din peisajul rural românesc.