Europa traversează un moment critic, iar semnele vin dintr-o zonă ignorată prea mult timp: educația și capacitatea intelectuală a noilor generații. Scăderea coeficientului de inteligență și degradarea sistemului de învățământ riscă să afecteze direct dezvoltarea economică și socială.
Prof. dr. Radu Baltasiu avertizează că societatea se află într-un punct de inflexiune, cu efecte majore pe termen lung.
„În ultimii 30 de ani, coeficientul de inteligență în Europa a scăzut între 3 și 9 puncte, de la generația X la generația Alfa. Aceasta marchează trecerea civilizației în revers cognitiv”, a declarat acesta.
Potrivit profesorului, declinul nu este doar statistic, ci are efecte concrete asupra capacității de a gândi și de a funcționa în societate.
„Trei puncte în minus la o generație înseamnă incapacitatea gândirii critice, a posibilității de a problematiza, de a contextualiza și de a raționaliza”, a explicat Baltasiu.
El susține că situația este și mai gravă în cazul unei scăderi mai accentuate.
„Un declin de circa 7 puncte marchează stagnarea inovației și înjumătățirea probabilității de a avea ingineri, chirurgi sau profesori de vârf”, a spus acesta.
În acest context, analfabetismul funcțional nu mai este o excepție, ci riscă să devină standardul pentru noile generații.
Profesorul identifică mai multe cauze sistemice ale declinului educațional, de la organizarea sistemului de învățământ până la schimbările din familie și societate.
„Politica sistematică de școlarizare, indisciplina curriculară, devalorizarea profesorului și ideologizarea învățământului sunt factori majori”, a explicat acesta.
Un rol important îl are și schimbarea relației dintre părinți și copii.
„Parentingul a anihilat autoritatea părintească, în special pe cea a tatălui, și a slăbit responsabilizarea”, a spus Baltasiu.
În plus, el consideră că universitățile au fost afectate de politici greșite de finanțare și de presiuni ideologice.
În discursul său, profesorul a insistat asupra rolului muncii ca element central al dezvoltării unei națiuni.
„Munca este principalul mijloc de existență al omului și principala îndreptățire la proprietate. Fără muncă nu putem avea ordine, personalitate, familie și stat”, a declarat acesta.
El a făcut diferența între mai multe tipuri de muncă: productivă, utilă și profitabilă, subliniind că acestea trebuie unite printr-o etică solidă.
„Avem nevoie de un capital cu etos, fără de care nu putem avea nici prosperitate, nici civilizație”, a spus Baltasiu.
Profesorul a avertizat că lipsa investițiilor în cercetare și educație va duce la dependență economică.
„România este pe ultimul loc în Europa la cercetare-dezvoltare. Fără cercetare, capitalul local va rămâne dependent de capitalul străin”, a declarat acesta.
În lipsa unei ierarhii bazate pe competență, societatea riscă să fie condusă de interese politice, nu de profesionalism.
„Ordinea va fi dată de loialități față de grupuri politice, iar țara va ajunge o periferie”, a spus Baltasiu.
Discursul profesorului a inclus și un mesaj dur la adresa autorităților.
„Ministerul Educației nu are nicio treabă cu educația astăzi”, a afirmat acesta.
În opinia sa, responsabilitatea trebuie preluată și de alți actori, în special de mediul economic.
„Capitalul românesc trebuie să investească în educație, în formarea resursei umane, dacă vrea să aibă un viitor”, a subliniat profesorul.
Datele prezentate indică o scădere a influenței capitalului românesc în economie.
„Ponderea capitalului străin a crescut de la 60% la 66%, iar numărul companiilor românești din top 100 a scăzut de la 18 la 13”, a explicat Baltasiu.
În acest context, lipsa unei forțe de muncă bine pregătite devine o problemă majoră.
Profesorul avertizează că situația este urgentă și necesită intervenții rapide.
„Acum este al 12-lea ceas în care trebuie investit în cel mai important factor de producție: omul”, a declarat acesta.
El consideră că soluția presupune implicarea directă a capitalului românesc în formarea educațională, de la școală până la universitate.
Declinul educațional nu mai este o problemă teoretică, ci una care afectează direct economia, societatea și viitorul unei țări. Fără intervenții rapide și coerente, riscul este ca România să piardă nu doar resursele materiale, ci și cea mai importantă resursă: oamenii capabili să le valorifice.