Problemele din zona resurselor naturale nu țin doar de zăcăminte și investiții, ci și de decizii administrative blocate ani la rând. Unul dintre cele mai dure semnale a venit din partea dr. ing. Jean Gorie, reprezentant al companiei Prospecțiuni SA, care a acuzat întârzieri inexplicabile, lipsă de asumare și obstacole legislative care îngreunează activitatea de prospecțiune pentru hidrocarburi și resurse minerale solide.

Acesta a vorbit despre ceea ce a numit un blocaj major în organizarea Rundei 11 de licitații, deși pentru aceste proceduri s-au cheltuit bani publici încă din urmă cu mai bine de un deceniu. În opinia sa, lipsa unui răspuns clar din partea autorităților ridică semne serioase de întrebare.

„ANRM a investit în aceste pachete de date pentru licitații. Au costat bani. Au trecut 11 ani de atunci, n-a fost nimeni tras la răspundere, n-a fost nimeni întrebat de ce a hotărât asta și de ce nu s-a făcut această rundă de licitație”, a spus Jean Gorie.

El a atras atenția că documentațiile pregătite atunci nu mai pot fi folosite în forma inițială și trebuie actualizate, ceea ce înseamnă noi cheltuieli și noi întârzieri.

„Aceste pachete de documente trebuie aduse la zi. Deci alți bani care trebuie investiți. Întrebarea este: nu suntem în stare să organizăm, nu suntem lăsați să organizăm? Ce se întâmplă? De ce nu se face lucrul ăsta, pentru că este în interesul național al țării noastre?”, a declarat reprezentantul Prospecțiuni SA.

În intervenția sa, acesta a cerut explicit ca subiectul să fie ridicat și la nivel parlamentar, printr-o interpelare adresată autorității responsabile, pentru a se afla de ce această rundă de licitații rămâne blocată după 11 ani.

Dincolo de această problemă administrativă, Jean Gorie a insistat și asupra unei alte dificultăți care, spune el, afectează direct activitatea din teren: accesul foarte greu pentru lucrările de prospecțiune. El a cerut modificări atât în Legea petrolului, cât și în Legea minelor, pentru ca firmele care fac astfel de lucrări să poată intra mai ușor în teren, în condiții clare și previzibile.

„Ajutați-ne pentru a putea face niște modificări în Legea petrolului și în Legea minelor, pentru a avea acest acces mai ușor”, a afirmat acesta, precizând că vorbește din experiența a 43 de ani de activitate în domeniu.

Problema nu este una minoră, pentru că, în practică, activitatea de prospecțiune înseamnă acces pe terenuri agricole, pășuni, păduri, drumuri publice sau chiar în curțile unor proprietari, pentru montarea de senzori și realizarea măsurătorilor geofizice. Potrivit lui Jean Gorie, în multe cazuri, deși lucrările se desfășoară în afara localităților sau cu tehnologii care nu produc distrugeri vizibile, companiile se lovesc de refuzuri, negocieri dificile și blocaje administrative.

El a dat ca exemplu situația din Ungaria, unde proprietarii sunt notificați din timp că urmează să fie efectuate lucrări, iar accesul se face pe baza unei proceduri mai simple. În România, în schimb, fiecare pas poate deveni o negociere separată, inclusiv atunci când este vorba despre drumuri publice sau despre lucrări cu impact minim.

„Se notifică și se anunță cu trei săptămâni, o lună înainte că se vor face lucrări și atât. Intri pe teren și faci lucrarea. Noi, în România, trebuie să negociem. Nu e suficientă o notificare”, a explicat el.

Reprezentantul Prospecțiuni SA a susținut că dificultățile nu vin doar din partea proprietarilor privați, ci și din partea unor primării și unități administrativ-teritoriale, care pot bloca sau întârzia proiectele. În unele situații, a spus el, companiile au fost nevoite să modifice coordonatele perimetrelor de lucru doar pentru a putea continua proiectele.

„Am avut un proiect de curând în care a trebuit, împreună cu beneficiarul, să tot mutăm coordonatele colțurilor perimetrului, pentru că pur și simplu niște UAT-uri nu ne-au lăsat și primarii”, a declarat Jean Gorie.

Acesta a adăugat că presiunea este cu atât mai mare cu cât firmele care lucrează în domeniu au obligații contractuale clare privind numărul de kilometri pătrați de lucrări geofizice pe care trebuie să îi execute. Dacă nu își îndeplinesc aceste obligații, sunt penalizate, chiar dacă blocajele nu țin direct de ele.

Mai mult, în unele cazuri, costurile pentru despăgubiri sau pentru deblocarea lucrărilor ar fi depășit sumele prevăzute inițial de beneficiar, iar compania executantă a fost nevoită să suporte diferența din propriul profit, doar pentru ca proiectul să poată fi dus la capăt.

„Au fost situații în care beneficiarul ne alocă o sumă fixă pentru despăgubiri, iar ca să putem termina lucrarea, firma Prospecțiuni a suportat o parte din bani. Adică banii aceia nu au fost suficienți și noi a trebuit să pierdem din profitul companiei”, a spus el.

Jean Gorie a insistat că lucrările de prospecțiune nu lasă urme semnificative în teren și că, de cele mai multe ori, după finalizarea intervențiilor nici nu se mai vede că echipele au trecut pe acolo. Cu toate acestea, lipsa unei proceduri clare și unitare face ca fiecare proiect să fie vulnerabil la blocaje locale, întârzieri și costuri suplimentare.

Mesajul transmis de reprezentantul Prospecțiuni SA a fost unul direct: fără actualizarea cadrului legislativ și fără clarificări privind licitațiile întârziate, România riscă să rămână blocată exact în etapa în care ar trebui să-și pregătească viitoarele proiecte din energie și resurse minerale. În lipsa unor decizii rapide, costurile cresc, documentațiile se învechesc, iar investițiile sunt împinse tot mai departe.