Deficitul de cont curent se adâncește, în timp ce nivelul împrumuturilor externe continuă să crească accelerat

În aceeași zi în care Parlamentul a aprobat primul pachet de măsuri de austeritate, Banca Națională a României (BNR) a publicat un nou raport privind starea finanțelor externe ale țării, care arată o creștere semnificativă a datoriei externe totale.

Conform datelor oficiale, în perioada ianuarie – mai 2025, datoria externă totală a României a crescut cu 4,557 miliarde de euro, ajungând la 209,45 miliarde de euro. Această evoluție continuă tendința ascendentă din ultimii ani și subliniază presiunea tot mai mare asupra finanțelor publice și externe ale României.

Compoziția datoriei externe

Potrivit BNR:

• Datoria externă pe termen lung a ajuns la 158,87 miliarde euro la 31 mai 2025 (reprezentând 75,9% din total), în creştere cu 2,5% faţă de finalul anului 2024.
• Datoria externă pe termen scurt s-a situat la 50,57 miliarde euro (24,1% din total), în creştere cu 1,4% față de 31 decembrie 2024.

Această structură indică o orientare predominantă spre împrumuturi pe termen lung, dar și o expunere semnificativă la riscurile pe termen scurt, într-un context financiar global volatil.

Deficitul de cont curent, în creștere alarmantă

În paralel, deficitul contului curent al balanței de plăți a înregistrat o creștere substanțială în primele cinci luni ale anului:

• 12,63 miliarde euro în ianuarie–mai 2025, comparativ cu 8,61 miliarde euro în aceeași perioadă din 2024.

Această deteriorare se datorează în principal:

• unui deficit mai mare al balanței bunurilor (cu +2,15 miliarde euro),
• unui deficit mai mare al veniturilor primare (+966 milioane euro),
• și unei contribuții negative din partea veniturilor secundare (-1,36 miliarde euro).

Singurul segment care a înregistrat o evoluție pozitivă a fost balanța serviciilor, cu un excedent în creștere de 461 milioane euro.

Implicații economice

Creșterea datoriei externe și a deficitului de cont curent are implicații directe asupra:

• stabilității macroeconomice,
• credibilității în fața investitorilor și agențiilor de rating,
• și costului viitor al împrumuturilor externe.

Totodată, aceste evoluții vin într-un moment în care guvernul a fost nevoit să adopte măsuri de austeritate fiscală, pentru a reduce deficitul bugetar și a răspunde cerințelor de echilibrare impuse de Comisia Europeană.

România se confruntă cu un cumul de vulnerabilități externe: datorie în creștere, deficite comerciale și bugetare adânci și o nevoie constantă de finanțare externă. În lipsa unor politici coerente de stimulare a producției interne, de reechilibrare a importurilor și de consolidare fiscală reală, presiunile asupra economiei riscă să devină sistemice.