Negocierea bugetului UE pentru perioada 2028-2034 intră într-o etapă sensibilă după ce președinția irlandeză a Consiliului a propus o reducere de 8% față de proiectul Comisiei Europene. Propunerea nu înseamnă automat o tăiere uniformă pentru fiecare stat, ci deschide o dispută asupra priorităților și surselor de finanțare. În schimb, Parlamentul European cere mai multe resurse, iar statele membre încearcă să limiteze contribuțiile și cheltuielile comune.
Potrivit informațiilor prezentate de Digi24, propunerea irlandeză ar diminua cu aproximativ 141 de miliarde de euro proiectul discutat la nivel european. Astfel, valoarea cadrului ar ajunge la circa 1.600 de miliarde de euro, față de aproximativ 1.760 de miliarde de euro estimate de Comisie, în prețurile din 2025.
Totuși, comparația trebuie făcută cu atenție. Instituțiile folosesc valori nominale sau ajustate la prețurile unui anumit an, iar bugetul actual și viitorul cadru financiar nu sunt perfect comparabile fără inflație, noile responsabilități ale Uniunii și veniturile preconizate.
În plus, președinția Consiliului ar propune reduceri de 3% pentru dezvoltarea regională, agricultură și pescuit și de 13% pentru competitivitate, prosperitate și securitate. Irlanda estimează venituri suplimentare de 55 de miliarde de euro din surse precum taxele vamale și vânzarea certificatelor verzi către companii.
Comisia Europeană a propus în 2025 un buget menținut, potrivit sursei, la aproximativ 1,15% din PIB-ul statelor membre. Siegfried Mureșan consideră că această variantă era deja insuficientă pentru noile priorități, deși prevedea creșteri pentru apărare, securitate și competitivitate.
Parlamentul European solicită o majorare de aproximativ 10% față de propunerea Comisiei. Eurodeputații susțin că Uniunea trebuie să finanțeze simultan securitatea, tranziția tehnologică, infrastructura, agricultura și politica de coeziune, fără sacrificarea priorităților tradiționale.
Consiliul are o abordare mai restrictivă, reflectând pozițiile diferite ale guvernelor naționale. Germania, Olanda și statele nordice preferă limitarea cheltuielilor, în timp ce Spania, Italia și Polonia susțin un buget mai consistent. Prin urmare, propunerea irlandeză rămâne o bază de negociere.
Siegfried Mureșan, citat de Digi24, avertizează că România ar fi afectată dacă s-ar reduce fondurile pentru agricultură, coeziune, infrastructură critică sau securitate. Afirmația exprimă o evaluare politică a riscurilor, nu o estimare oficială a sumelor pe care România le-ar pierde.
Efectul concret depinde de arhitectura finală a programelor, de criteriile de distribuire și de capacitatea României de a contracta și utiliza fondurile disponibile. De aceea, aceeași reducere la nivel european poate produce consecințe diferite în funcție de domeniul vizat și de ponderea finanțărilor nerambursabile în investițiile naționale.
Un alt punct important este rezerva bugetară. Potrivit poziției prezentate de Mureșan, președinția irlandeză ar elimina fondurile de rezervă pentru următorii șapte ani. Dacă propunerea s-ar menține, Uniunea ar avea mai puțin spațiu pentru reacții la crize neprevăzute, însă amploarea efectului nu poate fi calculată înaintea acordului final.
Cadrul Financiar Multianual trebuie aprobat în unanimitate de Consiliu și cu acordul Parlamentului European, prin votul majorității absolute a deputaților. Liderii statelor membre urmau să discute propunerile la Bruxelles în 15-16 octombrie, iar pozițiile actuale se pot modifica în timpul negocierilor.
Parlamentul susține și introducerea unor noi resurse proprii, inclusiv taxe pentru serviciile digitale, jocurile de noroc online și câștigurile de capital din criptoactive. Acestea ar putea reduce presiunea asupra contribuțiilor naționale, dar nu sunt încă venituri disponibile în buget.
Pentru România, impactul reducerii de 8% va depinde de acordul final, de repartizarea banilor și de regulile de accesare. Până atunci, cifrele publicate descriu poziții de negociere, iar efectele asupra agriculturii, coeziunii, infrastructurii și securității rămân imposibil de cuantificat cu precizie.
Vezi și: Bugetul UE 2028-2034: reducerea propusă de Irlanda poate limita finanțarea pentru competitivitate și infrastructură — roconomia.ro.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
