

România, Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia cer Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectorul ovin și caprin. Focarele de pestă a micilor rumegătoare, variolă ovină și caprină și febră aftoasă au afectat activitatea fermelor.
Discuțiile privesc restricțiile sanitar-veterinare, deplasarea animalelor, exporturile și pierderile producătorilor. Deocamdată, solicitările prezentate la Bruxelles reprezintă poziții ale statelor, nu măsuri europene aprobate.
Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, tema a fost discutată la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit din 29 septembrie 2026. România a fost reprezentată de Tánczos Barna, ministrul interimar al agriculturii.
Una dintre principalele cereri vizează aplicarea mai flexibilă a restricțiilor. Cele cinci state susțin că animalele sănătoase din fermele și zonele neafectate ar trebui să poată fi deplasate și valorificate.
O astfel de posibilitate ar depinde de evaluarea riscului și de controalele veterinare. În lipsa diferențierii, un focar poate bloca activitatea unor ferme care nu sunt infectate.
Efectele se pot transmite către transportatori, abatoare, comercianți și piețele de desfacere. Întârzierile sau anularea livrărilor pot reduce veniturile producătorilor și capacitatea acestora de a-și valorifica animalele.
În plus, statele cer o analiză mai amplă a rolului vaccinării în cazul bolilor de categoria A. În viziunea prezentată de MADR, animalele vaccinate și produsele derivate ar trebui să circule mai ușor în Uniune, în condițiile stabilite de autoritățile competente.
O altă direcție privește exporturile către țări terțe. România și partenerii săi cer menținerea acestor fluxuri acolo unde există garanții privind sănătatea animală și sunt îndeplinite cerințele convenite cu statele importatoare.
Accesul la piețele externe poate influența direct prețurile și capacitatea de valorificare a animalelor. Totodată, cele cinci guverne solicită adaptarea legislației europene la situația epidemiologică concretă.
Statele susțin planul Comisiei Europene de revizuire a cadrului legislativ și cer implicarea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, cunoscută sub acronimul EFSA. Documentul ministerului menționează și folosirea progreselor științifice și tehnologice pentru reducerea sacrificărilor în masă.
Sursa nu precizează însă ce instrumente concrete ar putea fi adoptate sau în ce calendar s-ar modifica regulile. Pe componenta financiară, sunt cerute compensații pentru pierderile de venituri, costurile suplimentare de furajare și întreținere, precum și dispariția unor piețe.
Ministerul nu a indicat valoarea eventualelor despăgubiri și nici mecanismul prin care acestea ar fi acordate. Prin urmare, măsurile pentru sectorul ovin rămân, în această etapă, solicitări adresate instituțiilor europene.
Solicitările celor cinci state urmăresc un echilibru între controlul epidemiologic și continuitatea activității economice. Orice schimbare europeană va depinde de evaluările științifice, negocierile instituționale, regulile aplicabile fiecărei boli și forma finală a eventualelor măsuri.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.







