Prima ediție a conferinței ERMAS, organizată la Cluj în august 2014, a reunit economiști români afiliați unor universități și institute de cercetare din străinătate. Evenimentul a urmărit să apropie diaspora academică de instituțiile din România și să creeze proiecte comune. În același timp, participanții au discutat despre libertatea cercetării, resursele disponibile și motivele pentru care specialiștii formați în centre internaționale ezită să revină definitiv în țară.
Conferința Științifică Anuală a Economiștilor Români din Mediul Academic din Străinătate s-a desfășurat între 18 și 22 august, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Potrivit relatării publicate de Adevărul, la eveniment au fost invitate aproximativ 50 de persoane, majoritatea economiști români care lucrau în afara țării.
Programul a cuprins prezentări de cercetare și sesiuni de comunicări științifice. Astfel, organizatorii au urmărit să ofere un spațiu comun cercetătorilor din diaspora și celor din România, precum și să încurajeze colaborarea cu mediul privat și cu instituții interesate de economie, inclusiv Banca Națională a României.
Printre participanții anunțați s-a numărat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care urma să prezinte o lucrare. De asemenea, erau așteptați reprezentanți ai administrației responsabili de educație, cercetare și învățământ superior.
Articolul sursă i-a prezentat pe Sebastian Buhai, Mihai Manea și Nicolae Bogdan Gârleanu, economiști cu parcursuri academice internaționale. Buhai, cercetător la Universitatea din Stockholm, studia dinamica pieței muncii și contribuise la organizarea conferinței.
În 2014, Mihai Manea era profesor în Departamentul de Economie al MIT și cerceta teoria jocurilor. Își construise cariera după studii la Princeton și un doctorat la Harvard, iar rezultatele sale fuseseră prezentate în mai multe țări și instituții financiare internaționale.
Nicolae Bogdan Gârleanu, profesor la University of California, Berkeley, lucra asupra integrării piețelor financiare internaționale. Parcursul său includea studii în Statele Unite și un doctorat în finanțe la Stanford.
Opiniile participanților despre întoarcerea în țară erau distincte de informațiile despre conferință. Sebastian Buhai considera că apropierea de diaspora putea începe prin invitații pentru predare și colaborări pe perioade scurte. În viziunea sa, revenirea definitivă ar fi necesitat autonomie în alegerea temelor de cercetare și a echipelor.
Mihai Manea afirma că era dispus să ofere sprijin și expertiză, dar aprecia că mediul academic american rămânea dificil de egalat prin resursele și infrastructura disponibile cercetătorilor. La rândul său, Gârleanu spunea că nu lua în calcul revenirea definitivă, invocând diferențele profesionale și pe cele legate de viața de zi cu zi.
Pentru atragerea specialiștilor, Gârleanu indica două condiții: posibilitatea reală de a face cercetare, de a participa la conferințe și de a lucra în proiecte competitive, precum și existența unui cadru social stabil. Prin urmare, colaborarea cu diaspora putea fi un prim pas, dar nu înlocuia reformarea instituțiilor.
Conferința a arătat că legătura cu diaspora academică poate începe prin colaborări punctuale, fără a depinde imediat de revenirea definitivă a cercetătorilor. Mesajul participanților a fost însă clar: pentru atragerea specialiștilor sunt necesare instituții stabile, autonomie profesională și condiții de cercetare comparabile cu cele din centrele internaționale.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Adevărul.
