Datele semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică confirmă că economia României a crescut real cu 0,8% în 2025. PIB-ul a ajuns la 1.929,9 miliarde de lei, iar valoarea nominală a fost revizuită în sus cu 0,7% față de estimarea provizorie. Dincolo de rezultat, însă, structura avansului arată o economie sprijinită mai ales de investiții, construcții și stocuri, nu de o relansare amplă a cererii interne.
Pe partea de producție, construcțiile au avut cea mai importantă contribuție. Activitatea din acest sector a crescut cu 6,9%, adăugând 0,7 puncte procentuale la dinamica PIB-ului.
Agricultura a contribuit cu 0,2 puncte procentuale, iar informațiile și comunicațiile cu 0,3 puncte procentuale. În schimb, industria a rămas practic la același nivel, cu un indice de volum de 99,9%, fără o contribuție pozitivă la creștere.
Comerțul, transporturile și hotelurile-restaurantele au înregistrat scăderi ușoare. Potrivit datelor prezentate de HotNews pe baza comunicatului INS, serviciile profesionale, științifice și administrative au pierdut 4,1% din volum și au redus avansul agregat cu 0,3 puncte procentuale.
Din perspectiva cererii, formarea brută de capital fix, indicatorul utilizat pentru investiții, a crescut cu 3,6%. Contribuția sa la PIB a fost de 0,9 puncte procentuale, peste aportul oricărei alte categorii.
Consumul gospodăriilor a avansat cu numai 0,5%, echivalentul unei contribuții de 0,3 puncte procentuale. Rezultatul sugerează că principalul motor tradițional al economiei românești a avut un rol limitat în 2025.
Variația stocurilor a adăugat 0,4 puncte procentuale, adică aproximativ jumătate din creșterea totală a economiei. Această componentă este însă volatilă și nu poate fi interpretată automat drept semn al unei consolidări economice.
Stocurile pot reflecta pregătirea companiilor pentru o cerere viitoare, dar pot indica și acumularea unor bunuri care nu au fost încă vândute. Din acest motiv, eliminarea contribuției lor ar fi redus avansul din 2025 la aproximativ 0,4%, conform analizei publicate de HotNews.
Exportul net a avut o contribuție negativă, de minus 0,4 puncte procentuale. Astfel, investițiile au compensat parțial slăbiciunea consumului și a comerțului exterior, însă nu au fost acompaniate de o revenire vizibilă a industriei.
Una dintre modificările importante dintre estimări privește consumul administrațiilor publice. Volumul consumului individual al statului a fost revizuit de la 101% la 93,9%, în timp ce consumul colectiv a urcat de la 94,6% la 100,8%.
Contribuția totală a consumului public a rămas, totuși, aproape neschimbată, la aproximativ minus 0,4 puncte procentuale. Prin urmare, modificarea pare să reflecte în principal o reclasificare statistică între componente, nu o schimbare substanțială a impactului sectorului public asupra PIB-ului.
INS a revizuit, în paralel, seria statistică pentru perioada 2018–2023, la solicitarea Eurostat. Aceste actualizări metodologice și revizuiri de rutină explică diferențele dintre datele provizorii și varianta semidefinitivă, motiv pentru care comparațiile trebuie făcute cu serii omogene.
Imaginea de ansamblu este cea a unui an de ajustare fiscală și de creștere modestă, în care investițiile au avut un rol esențial. Totuși, o economie care depinde simultan de șantiere și de o componentă volatilă precum stocurile rămâne vulnerabilă la schimbarea cererii.
Datele INS descriu o economie care a evitat stagnarea, dar nu a intrat într-o fază solidă de accelerare. Investițiile și construcțiile au oferit sprijinul principal, în timp ce consumul redus, industria stagnantă și contribuția incertă a stocurilor limitează optimismul privind continuitatea creșterii.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
