Culturile intermediare, precum floarea-soarelui cu perioadă scurtă de vegetație, pot furniza materie primă pentru combustibilul sustenabil destinat aviației. Mecanismul folosește intervalul dintre două culturi principale, fără extinderea suprafețelor agricole. Pentru România, oportunitatea este susținută de baza agricolă și de producția de floarea-soarelui, însă piața SAF depinde de eligibilitate, certificare, randamente și contracte de desfacere.
Subiectul a fost discutat la o reuniune organizată de Corteva Agriscience, potrivit publicației Gazeta de Agricultură. Participanții au analizat legătura dintre ferme, procesatori și companiile energetice, în contextul inițiativei europene ReFuelEU Aviation.
După recoltarea grâului sau a orzului, fermierul poate însămânța un hibrid de floarea-soarelui cu ciclu scurt. Astfel, cultura valorifică perioada dintre recolta de toamnă și următoarea cultură principală.
Semințele pot fi procesate pentru obținerea uleiului, materie primă utilizabilă în lanțurile de biocombustibili. În același timp, șrotul rezultat rămâne disponibil pentru hrana animalelor. Totuși, soluția depinde de fereastra de semănat și recoltare, precum și de compatibilitatea cu următoarea cultură.
Fermierul Costin Telehuz a explicat că floarea-soarelui cultivată după cereale are sens economic numai dacă hibridul ajunge rapid la maturitate. Cultura suplimentară trebuie evaluată prin venitul marginal, deoarece o parte din costurile fixe este deja acoperită de prima recoltă.
Cererea europeană este susținută de obiectivele ReFuelEU Aviation, care prevăd o pondere SAF de 2% în 2025, 6% în 2030 și 70% în 2050, potrivit sursei. Pentru a răspunde acestei cereri, materia primă agricolă trebuie să fie eligibilă și trasabilă.
Etienne Bouquet, reprezentant al Corteva Europa, a indicat că Directiva privind energia regenerabilă, inclusiv RED III și Anexa IX, influențează materiile prime acceptate pentru biocombustibili avansați. El a susținut că regulile de certificare trebuie să țină cont de practicile reale din ferme.
Certificarea trebuie să urmărească originea materiei prime, modul de cultivare, cantitățile livrate și transformarea uleiului în combustibil. Fără trasabilitate și criterii uniforme, fermierilor le va fi dificil să demonstreze contribuția producției lor la obiectivele europene.
România are un punct de plecare favorabil. Ignacio Conti, directorul executiv al Etlas, a afirmat că țara s-a clasat în 2025 pe primul loc în Uniunea Europeană la suprafața cultivată cu floarea-soarelui și la producție.
Etlas, societatea mixtă creată de Corteva și bp, intenționează să înceapă livrările inițiale în 2027 și urmărește, potrivit sursei, să ajungă la un milion de tone de materie primă oleaginoasă anual până la mijlocul anilor 2030. Atingerea acestor volume va depinde de colectare, procesare și transport.
Principala limită rămâne randamentul. Cultura intermediară are mai puțin timp la dispoziție și poate fi afectată de secetă, temperaturi ridicate sau recoltarea întârziată a cerealelor. Fermierul trebuie să compare venitul potențial cu necesarul de apă, inputuri, utilaje și riscul întârzierii culturii următoare.
Culturile intermediare pot deveni o componentă a lanțului european pentru combustibil sustenabil de aviație, însă oportunitatea nu este automată. România are suprafețe și experiență agricolă, dar piața SAF va crește doar dacă regulile sunt aplicabile în ferme, randamentele sunt predictibile, iar fermierii primesc acces la tehnologie și contracte transparente.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de gazetadeagricultura.info.
