Ajutorul direct în factură, prevăzut în programul de guvernare pentru persoanele cu venituri de până la 3.500 de lei net pe membru, ar muta o parte din costul energiei către bugetul public. Analiza think tank-ului Frames indică dificultăți legate de venituri, titularul contractului și locul de consum. Finanțarea europeană nu ar acoperi integral scenariile de sprijin calculate.
Măsura M13 ar presupune verificarea automată a eligibilității și aplicarea reducerii direct pe factură. Programul indică aproximativ 3,7 milioane de persoane eligibile la electricitate și 1,7 milioane la gaze.
Frames consideră că aceste cifre trebuie raportate la pragul de venit anunțat. Venitul de 3.500 de lei net pe persoană ar include numeroși pensionari și membri ai unor familii cu copii, peste limitele utilizate pentru anumite forme actuale de sprijin.
O problemă practică este identificarea locului de consum. Contractul poate fi încheiat pe numele proprietarului, al unei rude sau al unei persoane decedate, nu pe numele celui care achită efectiv factura. Astfel, chiriașii și unii consumatori vârstnici ar putea fi excluși, deși respectă criteriul de venit.
În plus, datele fiscale nu surprind toate sursele de venit. Frames menționează anumite venituri agricole, banii trimiși din străinătate și economia informală. Gospodăriile racordate la termoficare sau încălzite cu lemne nu au facturi de gaze asupra cărora să se aplice reducerea.
Programul de guvernare nu precizează valoarea lunară a ajutorului. Pentru estimarea impactului bugetar, Frames a folosit mai multe scenarii, raportate la aproximativ 2,2 milioane de facturi de electricitate și un milion de facturi de gaze.
În scenariul minim, sprijinul de 50 de lei lunar pentru electricitate și 100 de lei pentru gaze, acordat timp de șase luni, ar costa circa 1,9 miliarde de lei anual. Dublarea sumelor ar ridica valoarea schemei la aproximativ 3,8 miliarde de lei pe an.
România ar urma să primească 6 miliarde de euro prin Fondul Social pentru Climă, în perioada 2026-2032. Potrivit analizei, regulile europene limitează sprijinul direct bazat pe venit la 37,5% din valoarea planului, adică aproximativ 1,6 miliarde de lei anual pentru această componentă.
Diferența ar trebui acoperită din bugetul național. Frames amintește și restanțele către furnizorii de energie și gaze, estimate de ANRE la circa 8 miliarde de lei. Dacă furnizorii ar prefinanța schema, eventualele întârzieri ar putea ajunge în prețurile plătite de toți consumatorii.
Impactul asupra consumatorului ar fi vizibil, dar limitat. La un consum lunar de 150 kWh, sprijinul de 50 de lei ar reduce factura cu aproximativ 20-23%. Pentru 1.200 kWh de gaze pe lună, suma de 100 de lei ar acoperi circa un sfert din valoare, potrivit calculelor Frames.
Efectul poate fi diminuat de liberalizarea pieței gazelor, programată în analiza citată pentru aprilie 2027, precum și de introducerea ETS2 pentru clădiri și transport. Prin urmare, ajutorul mută temporar o parte din cost, fără să schimbe prețul de producție sau infrastructura energetică.
Frames indică investițiile în capacități solare cu stocare și în rețele capabile să preia energia produsă. Analiza folosește proiectul hibrid de la Ogrezeni ca exemplu de investiție care ar combina producția cu peste 1 GWh de stocare. Totuși, astfel de proiecte depind de racordări și de dezvoltarea rețelei.
În acest context, ajutorul ar trebui rezervat consumatorilor cu adevărat vulnerabili. Verificarea veniturilor și a averii, precum și reducerea graduală a sprijinului odată cu creșterea veniturilor, ar putea limita risipa. O parte din fonduri ar putea susține izolarea locuințelor, panouri solare pentru gospodării vulnerabile și pompe de căldură.
În forma analizată de Frames, schema poate proteja temporar consumatorii, dar nu rezolvă cauza facturilor ridicate. Rezultatul va depinde de identificarea corectă a beneficiarilor, plata furnizorilor la timp și folosirea investițiilor pentru producție ieftină, stocare și rețele.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Observator News.
