În 1995, România exporta electrocasnice de numai 34 de milioane de dolari și importa produse de peste cinci ori mai mult. În 2024, exporturile au ajuns la 3 miliarde de dolari, potrivit analizei publicate de Ziarul Financiar. Schimbarea reflectă investițiile în fabrici și preluarea unor unități locale de către producători internaționali. Totuși, valoarea exporturilor nu reprezintă întreaga producție realizată în țară.
La mijlocul anilor ’90, importurile de electrocasnice se ridicau la 182 de milioane de dolari. Raportul dintre importuri și exporturi arăta apetitul de consum al unei societăți ieșite din economia centralizată, dar și capacitatea redusă a industriei locale de a concura pe piețele externe.
În aceeași perioadă s-au extins rețele autohtone de magazine de electro-IT, precum Altex, Domo și Flanco. Comerțul a crescut rapid. Oferta pentru consumatori provenea însă în mare măsură din importuri.
Schimbarea structurală a început prin privatizarea și preluarea unor fabrici existente. În 1997, fabrica de aragaze Samus a intrat în portofoliul Electrolux, iar fabrica de frigidere Arctic din Găești a fost preluată de grupul turc Arçelik în 2002. Compania operează în prezent sub brandul Beko.
Preluarea unităților locale a adus acces la capital, tehnologie și rețele internaționale de distribuție. Ulterior, Beko a investit într-o a doua fabrică, construită de la zero, la Ulmi. Potrivit declarațiilor citate de ZF, România este unul dintre huburile importante de producție ale grupului.
Această combinație dintre fabrici preluate, investiții noi și integrarea în grupuri internaționale a extins gama produselor fabricate local. România produce frigidere, aragaze, mașini de spălat, plite electrice, aspiratoare, espressoare și componente pentru acestea.
Prin urmare, creșterea exporturilor de electrocasnice a fost legată de dezvoltarea capacităților industriale, nu doar de evoluția consumului intern. Produsele fabricate în România sunt livrate în principal către piețe europene. Italia și Germania sunt menționate ca destinații importante.
Saltul de la 34 de milioane de dolari în 1995 la 3 miliarde de dolari în 2024 înseamnă o creștere de aproximativ 100 de ori a exporturilor. Comparația evidențiază amploarea transformării, dar trebuie interpretată corect. Exporturile măsoară bunurile vândute peste graniță, nu valoarea întregii producții realizate în țară.
Trecerea sectorului de la deficit comercial la excedent arată că România a depășit statutul de simplă piață de desfacere. Investițiile în producția locală au creat o platformă industrială conectată la cererea regională. În acest fel, fabricile românești au devenit parte a strategiilor internaționale de producție.
Transformarea nu înseamnă doar creșterea unei statistici comerciale, ci și schimbarea rolului României în lanțurile de producție pentru electrocasnice. Exporturile de 3 miliarde de dolari din 2024 confirmă această repoziționare, fără a descrie singure dimensiunea totală a industriei locale.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de ZF.ro.
