Norvegia analizează o schimbare importantă a cadrului etic aplicat celui mai mare fond suveran din lume. O comisie numită de guvern propune ca fondul să poată investi în companii care produc arme nucleare, dacă acestea provin din state recunoscute ca puteri nucleare prin Tratatul de Neproliferare și sunt aliate ale Norvegiei în NATO. Propunerea nu produce încă efecte asupra portofoliului: urmează consultarea publică, apoi evaluarea guvernului și dezbaterea parlamentară.
Fondul, administrat de banca centrală a Norvegiei, are active de peste 2.000 de miliarde de euro și investiții în peste 7.000 de companii. În prezent, regulile sale exclud 14 firme implicate în dezvoltarea sau producția de arme nucleare ori a unor componente.
Lista include companii precum Airbus, BAE Systems, Boeing, Lockheed Martin și Safran, potrivit informațiilor prezentate de Digi24, care citează Euronews. O eventuală excepție ar putea permite reincluderea unor producători britanici, francezi și americani, însă numai dacă îndeplinesc simultan criteriile geografice și de alianță propuse.
Comisia condusă de fostul guvernator al băncii centrale, Svein Gjedrem, susține că actuala separare dintre investiții și securitate nu mai răspunde complet contextului strategic. Argumentul este legat de amenințările nucleare asociate Rusiei și de extinderea arsenalului Chinei, dar raportul nu reprezintă încă o decizie de politică investițională.
Cheia propunerii este limita impusă producătorilor care ar putea reveni în portofoliu. Companiile ar trebui să opereze în state recunoscute oficial drept puteri nucleare în temeiul TNP și să facă parte din țări aliate Norvegiei în NATO.
Prin urmare, modificarea nu ar elimina întregul sistem de excluderi etice. Comisia recomandă păstrarea interdicțiilor privind armele biologice și chimice, minele antipersonal și munițiile cu dispersie. Vor rămâne vizate și anumite activități din sectoarele cărbunelui, tutunului și canabisului.
Propunerea include și o ajustare instituțională. Consiliul de Etică ar continua să evalueze riscurile privind încălcări grave ale standardelor fondului, dar nu ar mai putea recomanda direct excluderea companiilor din portofoliu. Decizia ar urma să fie separată de analiza etică, într-un mecanism care poate schimba raportul dintre expertiză și administrarea investițiilor.
O eventuală reincludere ar extinde universul de investiții al fondului către mari companii din industria de apărare. Totuși, raportul nu stabilește ce participații ar fi cumpărate, în ce volum sau când ar putea apărea astfel de tranzacții.
În consecință, nu se poate afirma încă dacă schimbarea ar îmbunătăți randamentul fondului, ar influența competitivitatea producătorilor de armament sau ar modifica semnificativ expunerea Norvegiei la acest sector. Acestea sunt efecte posibile, dependente de deciziile ulterioare ale administratorului și de condițiile pieței.
Recomandările sunt supuse consultării publice până la 15 ianuarie. Guvernul ar urma să prezinte Parlamentului propria evaluare în primăvara anului viitor, iar criticile deja exprimate de formațiuni de stânga arată că modificarea va avea și o miză politică internă.
Propunerea schimbă mai întâi criteriul de eligibilitate, nu garantează investiții și nu indică automat câștiguri pentru fond. Până la finalul consultării publice și la deciziile guvernului și Parlamentului, orice efect asupra portofoliului rămâne posibil, nu cert.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
