România intră în sezonul rece cu mai multe vulnerabilități energetice care se pot amplifica reciproc. Expertul Dumitru Chisăliță indică incertitudinile privind repornirea Centralei de la Cernavodă, reducerea producției fotovoltaice și presiunea asupra centralelor pe gaz și cărbune. În plus, prețurile ridicate la energie electrică, gaze și carburanți pot afecta costurile companiilor și facturile populației. Sursa nu oferă însă date cantitative privind amploarea efectelor.
Potrivit declarațiilor prezentate de Digi24, repornirea Centralei de la Cernavodă rămâne legată de condițiile meteorologice. Sursa nu precizează un termen cert și nici cantitatea de energie care ar lipsi dacă oprirea s-ar prelungi.
Incertitudinea contează deoarece producția nucleară asigură o componentă constantă a mixului energetic. Dacă revenirea capacității este amânată, presiunea se poate transfera către alte centrale și către importuri, în funcție de consum și de disponibilitatea regională.
În același timp, producția fotovoltaică scade de regulă în sezonul rece, pe fondul zilelor mai scurte și al nebulozității mai ridicate. Astfel, aportul acestei surse poate fi mai redus în perioadele în care sistemul are nevoie de producție disponibilă.
Dumitru Chisăliță susține că centralele pe gaz și cărbune au fost solicitate intens după apariția problemelor de la Cernavodă. În analiza sa, utilizarea mai intensă crește riscul ca o eventuală defecțiune să afecteze suplimentar echilibrul sistemului.
Prin urmare, mai multe riscuri energetice pentru iarnă se suprapun: reducerea unei surse stabile coincide cu diminuarea producției fotovoltaice și cu solicitarea mai mare a centralelor convenționale. Fără date despre rezerva disponibilă, consumul estimat sau durata opririi, efectul nu poate fi cuantificat.
Presiunea asupra centralelor poate avea și consecințe economice. Combustibilii utilizați pentru producerea energiei influențează costurile de funcționare, iar prețurile ridicate se pot transmite către industrie și alte categorii de consumatori, în funcție de contracte și de evoluția pieței.
Expertul a indicat creșteri puternice pe Piața pentru Ziua Următoare, alături de scumpirea gazelor naturale și de problemele de pe piața carburanților. El a legat aceste evoluții de tensiunile de pe piața internațională și de disponibilitatea redusă a gazului natural lichefiat.
În acest context, companiile care cumpără energie, gaze sau motorină la costuri mai mari își pot vedea marjele afectate. Chisăliță afirmă că unele firme și-au redus deja activitatea, se pregătesc să o reducă sau iau măsuri stricte pentru perioada următoare.
Afirmația descrie presiunea semnalată de expert, nu o măsurătoare agregată a întregii economii. Pentru o evaluare completă ar fi necesare date despre numărul companiilor afectate, sectoarele expuse și ponderea costurilor energetice în producție.
Pe lângă economie, Chisăliță a atras atenția asupra gospodăriilor care întâmpină dificultăți la plata facturilor sau la asigurarea necesarului de energie. El consideră că sprijinirea consumatorilor vulnerabili ar trebui să fie una dintre măsurile urgente.
O altă direcție propusă este folosirea mai eficientă a resurselor energetice naționale și locale. Expertul susține că acestea nu ar trebui analizate exclusiv comercial, ci și prin contribuția lor la securitatea energetică în perioade dificile.
În lipsa unor informații cantitative despre durata opririi de la Cernavodă, nivelul consumului și evoluția prețurilor, amploarea riscurilor nu poate fi estimată cu precizie. Mecanismul este însă clar: mai puțină producție disponibilă și o dependență mai mare de centralele convenționale pot crește vulnerabilitatea sistemului în sezonul rece. Pentru economie și consumatori, iarna va depinde atât de condițiile meteo, cât și de funcționarea fără incidente a capacităților existente.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
