România a plătit în afara țării cu aproape 20 de miliarde de euro mai mult decât a încasat în primele opt luni din 2026, potrivit datelor BNR analizate de HotNews. Dezechilibrul, echivalent cu aproximativ 82 de milioane de euro pe zi, este important nu doar prin dimensiune, ci și prin modul în care este finanțat. Investițiile străine directe au scăzut puternic, iar datoria externă a crescut, inclusiv pe scadențe scurte, ceea ce mărește dependența de refinanțare.
Deficitul de cont curent arată că ieșirile de bani către exterior depășesc încasările provenite din exporturi, servicii, transferuri și alte venituri. Un astfel de dezechilibru nu este automat problematic, mai ales când finanțează investiții productive, utilaje sau tehnologie, însă diferența trebuie acoperită prin capital străin ori împrumuturi.
În cazul României, sursa principală a dezechilibrului rămâne comerțul cu bunuri. În primele opt luni, exporturile au însumat 61,5 miliarde de euro, iar importurile 83,9 miliarde de euro. Deficitul comercial de 22,4 miliarde de euro a fost compensat parțial de excedentul din servicii, care a ajuns la 9,3 miliarde de euro.
Serviciile de IT și telecomunicații au generat un plus de 5,1 miliarde de euro, iar transporturile au adus 4,6 miliarde de euro. Turismul a avut însă un deficit de aproape 3 miliarde de euro: românii au cheltuit în străinătate 6,7 miliarde de euro, față de 3,7 miliarde cheltuite în România de turiștii străini.
La nivelul veniturilor primare, deficitul a fost de 6,7 miliarde de euro. BNR include aici, între altele, profiturile și dobânzile transferate către proprietari și creditori din afara țării. Transferurile au trecut, de asemenea, de la un excedent de 322 de milioane de euro anul trecut la un deficit de 219 milioane de euro în perioada analizată.
Investițiile străine directe sunt, în general, o formă mai stabilă de finanțare, deoarece banii intră în companii și active care nu trebuie rambursate la o scadență fixă. În primele opt luni din 2026, acestea au totalizat 2,1 miliarde de euro, față de 5,7 miliarde în aceeași perioadă din 2025.
Potrivit analizei HotNews, investițiile au acoperit aproximativ 11% din deficit în acest an, comparativ cu circa 30% anul trecut. Diferența a fost finanțată într-o măsură mai mare prin datorie, iar datoria externă totală a ajuns la 238,1 miliarde de euro la sfârșitul lunii august. Creșterea față de începutul anului a fost de 7,45 miliarde de euro, din care 129,5 miliarde reveneau statului.
Structura datoriei atrage atenția mai mult decât valoarea totală. Datoria externă pe termen scurt a crescut cu 8,5%, până la 53,3 miliarde de euro, în timp ce datoria pe termen lung a avansat cu 1,8%. Împrumuturile care trebuie rambursate sau refinanțate în mai puțin de un an expun economia mai rapid la schimbări de dobândă și la condițiile piețelor financiare.
La sfârșitul anului 2025, rezervele valutare ale BNR acopereau 102,8% din datoria externă scadentă în următoarele 12 luni. La 31 august 2026, proporția coborâse la 93,5%. Pragul de 100%, asociat regulii Greenspan–Guidotti, este un reper utilizat de economiști, nu o limită legală.
Indicatorul trebuie interpretat cu prudență. O parte importantă a datoriilor scadente este refinanțată, nu achitată integral din rezerve, astfel încât acoperirea subunitară nu înseamnă automat incapacitate de plată. În paralel, rezervele BNR acopereau 5,9 luni de importuri, față de șase luni la finalul anului trecut.
Un semnal favorabil rămâne scăderea ponderii datoriei externe pe termen lung raportată la exporturi. Din fiecare 100 de euro obținuți din exporturi, 14,5 euro mergeau către serviciul acestei datorii, față de 17 euro în 2025. Totuși, imaginea de ansamblu arată că deficitul extern este acoperit într-o măsură mai mare prin datorie, într-un moment în care investițiile străine au pierdut teren.
Datele indică un dezechilibru extern finanțat mai puțin prin capital pe termen lung și mai mult prin împrumuturi. Rezervele valutare rămân un tampon important, dar scăderea gradului de acoperire a datoriei scadente și creșterea finanțării pe termen scurt limitează spațiul de siguranță al economiei.
Vezi și: Deficitul extern al României a ajuns la aproape 20 de miliarde de euro în opt luni — roconomia.ro.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
