Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB, nivel considerat în Uniunea Europeană drept limită de referință pentru sustenabilitatea finanțelor publice. Indicatorul este stabilit prin Tratatul de la Maastricht și reprezintă un semnal de avertizare pentru statele membre care acumulează deficite și datorii peste capacitatea economiei de a le susține.

Potrivit datelor oficiale, creșterea datoriei a fost alimentată în principal de deficitele bugetare ridicate din ultimii ani, într-un context marcat de cheltuieli publice în creștere și venituri fiscale insuficiente. România continuă să se împrumute masiv de pe piețele externe și interne, iar costurile de finanțare rămân ridicate pe fondul dobânzilor mari și al percepției de risc.

Un analist economic avertizează că structura actuală a împrumuturilor este problematică: „Ne împrumutăm mai ales pentru cheltuieli curente – salarii, pensii, funcționarea aparatului bugetar – nu pentru investiții care să genereze creștere economică viitoare. Asta înseamnă că datoria nu produce valoare adăugată, ci doar acoperă consumul prezent.”

Depășirea pragului de 60% nu atrage automat sancțiuni, însă poate declanșa presiuni suplimentare din partea Comisiei Europene pentru reducerea deficitului și adoptarea unor măsuri de consolidare fiscală. În lipsa unor reforme structurale și a unei creșteri economice solide, povara datoriei riscă să se reflecte în taxe mai mari, cheltuieli reduse sau ajustări bugetare în anii următori.

Economiștii subliniază că direcția finanțelor publice va depinde de capacitatea Guvernului de a controla deficitul și de a orienta împrumuturile către investiții productive, nu doar către acoperirea cheltuielilor curente.