Banca Centrală Europeană se confruntă cu o combinație dificilă: inflația rămâne o problemă, iar scumpirea energiei poate alimenta noi presiuni asupra prețurilor. În același timp, randamentele obligațiunilor au crescut, ceea ce înăsprește finanțarea pentru guverne, companii și gospodării. Piețele anticipează că BCE ar putea majora din nou dobânda în decembrie, însă această așteptare nu reprezintă o decizie adoptată. Oficialii europeni transmit că politica monetară va depinde de evoluția datelor economice.
Potrivit informațiilor publicate de Digi24, care citează Reuters, președinta BCE, Christine Lagarde, a avertizat asupra efectelor produse de creșterea dobânzilor pe termen lung. Randamentele obligațiunilor s-au majorat la nivel mondial în ultimele săptămâni, pe fondul preocupărilor legate de datoriile publice, inflație și concurența pentru finanțare.
Presiunea este vizibilă inclusiv la nivelul statelor cu datorii ridicate. Franța se află printre țările afectate de vânzările de obligațiuni, care împing în sus costurile de împrumut. Pentru guverne, companii și gospodării, randamentele mai mari se traduc prin condiții de finanțare mai restrictive.
Mecanismul este important pentru evoluția cererii. Creditele mai scumpe pot reduce consumul și investițiile, iar companiile își pot amâna proiectele sau își pot limita producția. În același timp, firmele au mai puțin spațiu pentru a transfera integral către clienți costurile suplimentare, deoarece cererea devine mai slabă.
Lagarde a susținut că această înăsprire financiară ar putea încetini economia zonei euro și ar limita transmiterea scumpirilor carburanților către prețurile de consum. Asta înseamnă că energia mai scumpă nu se transferă automat, în aceeași proporție, în inflația generală, deoarece condițiile de finanțare apasă asupra activității economice.
Riscul urmărit de BCE nu se limitează la prețul inițial al energiei. Guvernatorul băncii centrale a Finlandei, Olli Rehn, a atras atenția asupra unor posibile efecte de runda a doua, prin care scumpirile se propagă către salarii și alte bunuri sau servicii.
Rehn a precizat că, deocamdată, nu există semne ale unor asemenea efecte, însă oficialii vor continua să le monitorizeze. Dacă presiunile se extind, inflația poate deveni mai persistentă, iar banca centrală ar avea motive suplimentare să mențină sau să înăsprească politica monetară.
Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a transmis la rândul său că lupta împotriva inflației nu este încheiată și că ar putea fi necesare măsuri suplimentare. El a subliniat însă că hotărârile vor fi luate de la o reuniune la alta, pe baza datelor disponibile.
BCE a majorat dobânzile de două ori în ultimele patru luni, iar piețele estimează o nouă creștere în decembrie. În scenariul anticipat, rata dobânzii de politică monetară ar ajunge la 2,75%, nivel considerat restrictiv deoarece reduce activitatea economică și limitează presiunile inflaționiste.
Totuși, această estimare trebuie separată de poziția oficială a BCE. Declarațiile lui Lagarde, Nagel și Rehn indică preocupări reale privind inflația și energia, dar nu anunță o decizie definitivă. Datele despre cerere, salarii, prețuri și condițiile de finanțare vor conta pentru hotărârea din decembrie.
BCE nu a confirmat o nouă majorare în decembrie, iar piețele operează pe baza anticipațiilor. Totuși, combinația dintre inflație, energia scumpă și costurile de finanțare mai mari menține presiunea asupra Consiliului guvernatorilor. Dacă efectele de runda a doua se materializează, majorarea dobânzilor BCE ar putea deveni instrumentul preferat pentru limitarea cererii și protejarea procesului de dezinflație.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
