BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,50%, în timp ce inflația a coborât rapid, iar economia a rămas fragilă. Scăderea din iulie și august reflectă în principal efecte de bază, nu eliminarea tuturor presiunilor asupra prețurilor. Prin urmare, banca centrală estimează o revenire a inflației până la finalul anului, pe fondul riscurilor legate de energie, combustibili, secetă și cursul de schimb.
La 8 octombrie 2026, Consiliul de administrație al BNR a menținut rata de politică monetară la 6,50% pe an. Au rămas neschimbate și dobânda pentru facilitatea Lombard, de 7,50%, precum și rata pentru facilitatea de depozit, de 5,50%.
Decizia arată că banca centrală nu consideră dezinflația suficient de stabilă. Dobânda-cheie influențează în timp costul creditării și randamentele economisirii, însă nu modifică automat ratele plătite de populație și companii.
Rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie și 6,17% în august. Potrivit explicațiilor BNR relatate de Digi24, o parte importantă a scăderii rezultă din ieșirea din baza de calcul a scumpirilor din 2025, asociate schimbărilor privind plafonarea electricității, TVA și accizele.
Efectul de bază compară prețurile actuale cu cele dintr-o perioadă în care acestea au crescut puternic. Astfel, rata anuală poate scădea repede când majorarea veche nu mai este inclusă în calcul, chiar dacă prețurile rămân ridicate.
Inflația de bază CORE2 ajustat, care exclude componentele volatile și prețurile administrate, a scăzut de la 8,3% în iunie la 6,2% în august. BNR leagă această evoluție de taxele majorate în anul anterior, ieftinirea unor produse agroalimentare și consumul mai redus.
Presiunile nu au dispărut însă. Tarifele telecomunicațiilor și polițele RCA s-au scumpit, iar combustibilii au influențat direct și indirect alte prețuri. În plus, așteptările privind inflația pe termen scurt au rămas ridicate și pot întârzia revenirea spre ținta BNR.
BNR estimează că inflația va reveni pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului. Energia și combustibilii sunt principalele surse de risc, mai ales dacă tensiunile geopolitice mențin ridicate cotațiile petrolului și costurile energetice.
Seceta severă poate împinge în sus prețurile alimentare. În același timp, cursul leu-euro influențează costul bunurilor importate și al materiilor prime. Banca centrală asociază aceste vulnerabilități cu prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu și a războiului din Ucraina.
Pe plan intern, incertitudinile politice au afectat cursul și costurile de finanțare. Randamentele titlurilor de stat au crescut în a doua parte a lunii septembrie, iar leul s-a depreciat brusc la finalul lunii și la începutul lui octombrie.
Economia transmite, totodată, semnale de slăbiciune. PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea, după o contracție de 0,1% în primele trei luni, iar consumul gospodăriilor a continuat să scadă. Investițiile au limitat contracția, însă producția industrială, construcțiile și serviciile destinate populației au avut evoluții nefavorabile.
În acest context, BNR consideră absorbția fondurilor europene un sprijin pentru investiții, reforme și tranziția energetică. Pe termen mai lung, cererea mai slabă și reducerea deficitului bugetar ar trebui să tempereze presiunile asupra prețurilor, însă ajustarea poate încetini activitatea economică.
Menținerea dobânzii-cheie la 6,50% arată prudența BNR într-un context în care inflația scade, dar riscurile externe, fiscale și valutare rămân active. Evoluția prețurilor depinde de durata efectelor de bază, de energie și de cursul leului. O relaxare monetară rapidă ar putea fi prematură atât timp cât aceste vulnerabilități pot schimba din nou direcția inflației.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
